ICCJ. Decizia nr. 5199/2005. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr.5199/2005
Dosar nr. 2549/2004
Şedinţa publică din 2 noiembrie 2005
Asupra cererii de revizuire de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Decizia nr. 126 din 20 ianuarie 2004, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia comercială, a admis recursul în anulare declarat de P.G.P. de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, împotriva deciziei nr. 940 din 26 iunie 2002 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială, pe care o modifică şi pe fond, a respins, ca nefondat, recursul declarat de pârâta SC E.S. SRL Călăraşi, împotriva deciziei nr. 81/ A din 19 martie 2002 a Tribunalului Călăraşi.
Pentru a hotărî astfel, secţia comercială a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a reţinut următoarele:
- Prin încheierea din 5 decembrie 2001 Judecătoria Călăraşi a autorizat începerea executării silite solicitată de creditoarea B. SA, bancă în faliment, agenţia Călăraşi, pentru vânzarea la licitaţie publică a imobilului proprietatea debitoarei SC E.S. SRL Călăraşi, compus din 580 mp teren şi o construcţie cu destinaţia de spaţiu comercial din beton acoperită cu plăci de azbociment.
- Prin Decizia nr. 81 din 18 martie 2002 Tribunalul Călăraşi a respins apelul declarat de debitoare.
- Prin Decizia nr. 940 din 26 iunie 2002, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială, a admis recursul declarat de debitoare împotriva deciziei pronunţată în apel.
- Împotriva acestei din urmă decizii a declarat recurs în anulare P.G.P. arătând că executarea silită pentru realizarea creanţelor ce decurg din contracte de credit bancare este guvernată de normele legale în vigoare la momentul efectuării ei, independent de legea sub imperiul căreia s-a născut raportul de drept pe care se fundamentează şi, de asemenea, că, deşi contractul de credit a fost încheiat la data de 1 iulie 1997, sub imperiul Legii nr. 33/1994, în speţă sunt aplicabile dispoziţiile art. 56 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 58/1998 şi deci el poate fi investit cu formulă executorie chiar dacă nu s-a încheiat în formă autentică şi în baza lui se poate încuviinţa începerea executării silite.
Secţia comercială a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a mai reţinut că potrivit art. 376 alin. (1) C. proc. civ. „se investesc cu formulă executorie hotărârile care au rămas definitive ori au devenit irevocabile, înscrisurile autentificate precum şi orice alte hotărâri sau înscrisuri, pentru ca acestea să devină executorii, în cazurile anume prevăzute de lege.
În speţă, contractul de credit încheiat la data de 1 iulie 1997 se încadrează în teza finală a textului citat, fiind un înscris pe care legea bancară în vigoare îl consideră titlu executor.
Potrivit art. 56 alin. (2) din legea bancară, republicată, contractele de credit precum şi garanţiile reale şi personale constituite în scopul rambursării creditului bancar şi dobânzile aferente constituie titluri executorii.
SC E.S. SRL Călăraşi a formulat cerere de revizuire a deciziei nr. 126 din 20 ianuarie 2004, pronunţată de secţia comercială a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie invocând dispoziţiile art. 322 pct. 2, 5 şi 7 C. proc. civ.
Cererea de revizuire a deciziei sus-evocate este nefondată pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.
Astfel, din actele dosarului şi examinând Decizia a cărei revizuire se solicită prin prisma criticilor aduse de către revizuientă se constată că instanţa de judecată investită cu soluţionarea recursului în anulare s-a pronunţat strict asupra unor lucruri care s-au cerut şi nu a dat mai mult decât s-a cerut, ceea ce determină eliminarea cazurilor de revizuire prevăzute de pct. 2 din art. 322 C. proc. civ., invocate de revizuientă.
De asemenea, se constată că, nici cazurile exprese stipulate de pct. 5 din textul legal sus-citat, invocate de revizuientă, nu pot fi incidente în speţă întrucât aceste prevederi nu sunt aplicabile în prezenta cauză.
În sfârşit analizând cererea de revizuire şi sub cerinţele punctului 7 din art. 322 C. proc. civ., acestea se constată a fi neaplicabile în cazul de faţă.
În consecinţă, constatând că nici unul din cazurile de revizuire prevăzute de punctele 2, 5 şi 7 C. proc. civ., pe care le-a invocat revizuienta în motivarea cererii de revizuire, nu sunt incidente în speţă, urmează ca instanţa investită cu soluţionarea cererii de revizuire să o respingă, ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge cererea de revizuire a deciziei nr. 126 din 20 ianuarie 2004 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia comercială formulată de SC E.S. SRL Călăraşi, ca nefondată.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţa publică, astăzi 2 noiembrie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5197/2005. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 5229/2005. Comercial → |
|---|
