ICCJ. Decizia nr. 525/2005. Comercial

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Galați, reclamanta SC T. SA Tecuci a chemat în judecată pe pârâta A.L. Tecuci solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligată la plata sumei de 296.870.788 lei cu titlul de penalități de întârziere, precum și la plata sumei de 296.870.788 lei cu titlul de penalități de întârziere, precum și la plata cheltuielilor de judecată.

Prin sentința civilă nr. 174 din 2 februarie 2004, Tribunalul Galați a respins excepțiile autorității de lucru judecat și prescripției dreptului material la acțiune invocate de pârâta A.L. Tecuci.

Totodată, a fost admisă acțiunea formulată de reclamanta SC T. SA Tecuci și a fost obligată pârâta A.L. Tecuci să plătească 296.879.788 lei cu titlu de penalități de întârziere la plata energiei termice furnizate de reclamantă pârâtei pentru perioada 9 ianuarie 1998 - 4 aprilie 2000.

Pârâta a fost obligată să plătească reclamantei 16.080.000 lei cu titlul de cheltuieli de judecată.

împotriva acestei sentințe în termen legal, a formulat apel pârâta A.P. Tecuci, criticând sentința ca netemeinică și nelegală susținând că în mod greșit nu s-a reținut excepția autorității de lucru judecat, deși în cauză erau îndeplinite dispozițiile art. 1201 C. civ.

Pe fondul cauzei, pârâta a susținut, în esență, că nu sunt datorate penalitățile de întârziere în executarea contractelor.

Curtea de Apel Galați, prin decizia civilă nr. 98/ A din 8 iunie 2004, a anulat, ca netimbrat, apelul declarat de pârâtă împotriva sentinței civile nr. 174 din 2 februarie 2004 a Tribunalului Galați.

Pentru a dispune astfel, instanța de apel a avut în vedere că apelantei i s-a pus în vedere, prin citație, să completeze taxa judiciară de timbru cu 8.040.000 lei și timbru judiciar în sumă de 50.000 lei, în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 146/1997 și art. 3 alin. (1.2) din O.G. nr. 32/1995.

Apelanta nu a achitat sumele sus-menționate, obligație care-i revenea în temeiul dispozițiilor art. 11 din Legea nr. 146/1997 și art. 3 din O.G. nr. 32/1995, motiv pentru care conform art. 20 alin. (3) din lege și art. 9 alin. (2) din ordonanță, s-a dispus anularea apelului.

Pârâta A.L. Tecuci a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Galați, susținând în esență că în mod greșit a anulat apelul, ca netimbrat, în raport de dispozițiile art. 31 din Legea nr. 114/1996 care prevăd că cererile și acțiunile promovate de către asociațiile de proprietari sunt scutite de taxă de timbru.

Recurenta a solicitat casarea deciziei și trimiterea cauzei spre rejudecarea apelului la aceeași instanță.

Examinând decizia sub aspectele invocate de pârâtă, Cutea constată că recursul formulat nu este fondat.

Se constată că decizia recurată este legală și temeinică și nu se impune casarea acesteia.

Astfel, Curtea de Apel, în mod corect, a dispus anularea apelului declarat, ca netimbrat, în raport de dispozițiile Legii nr. 146/1997, în speță pârâta A.P. Tecuci, nefiind scutită de la plata taxei de timbru.

Dispozițiile legale invocate de pârâtă în susținerea recursului nu sunt aplicabile în speță.

Astfel, potrivit art. 31 alin. (2) și (3) din Legea nr. 114/1996, A.P. are dreptul de acționa în justiție orice proprietar care se face vinovat de neplata cheltuielilor comune, inclusiv a celor neprevăzute, timp de mai mult de 90 de zile de la termenul stabilit, acțiunea fiind scutită de taxa de timbru.

Din interpretarea acestui text de lege rezultă că acțiunile în justiție privind recuperarea cheltuielilor comune ale asociației de proprietari sunt scutite de plata taxelor de timbru, dispoziția legală nefiind aplicabilă în cauză.

în consecință, critica formulată de recurentă nu a fost fondată, conform art. 312 alin. (1) C. proc. civ., înalta Curte a respins recursul, a menținutca legală decizia atacată.

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 525/2005. Comercial