ICCJ. Decizia nr. 5289/2005. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr.5289/2005
Dosar nr. 2866/2005
Şedinţa publică din 4 noiembrie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la 20 octombrie 2004, reclamanta A.F.P. sector 3 Bucureşti, a chemat în judecată pe pârâta SC S.I. SRL şi a solicitat să se constate nulitate de drept a menţiunii radierii din R.C.
Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a comercială, prin sentinţa nr. 13718 din 17 decembrie 2004 a respins cererea reclamantei, cu motivarea că reclamanta nu a făcut dovada emiterii titlului executor împotriva pârâtei în condiţiile art. 14 din OG nr. 11/1996.
De asemeni nu s-a dovedit că societatea pârâtă a fost radiată pentru a fi aplicabile dispoziţiile legii nr. 428/2002.
Prin Decizia nr. 443 din 23 mai 2005 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială, s-a admis apelul declarat de reclamantă împotriva sentinţei tribunalului ce-a fost schimbată în tot, în sensul că s-a admis acţiunea şi s-a constatat nulitatea radierii SC S.I. SRL. S-a reţinut în considerentele deciziei că potrivit dispoziţiilor art. 4 lit. a) şi b) din OG nr. 11/1996 bilanţul contabil întocmit de societatea comercială şi depus la organul de specialitate, respectiv A.F.P. sector 3 Bucureşti, reprezintă titlul de creanţă.
Referitor la radierea societăţii pârâte, cu adresa din 8 mai 2002, O.R.C.M.B. a comunicat reclamantei lista cu societăţile comerciale cu sediul în sectorul 3 ce au fost dizolvate, conform art. 2 din legea nr. 314/2001, pentru reglementarea situaţiei unor societăţi comerciale, modificată prin OUG nr. 181/2002 şi încheierea nr. 5346 din 8 mai 2002 a Judecătorului delegat, iar printre aceste societăţi se regăseşte şi pârâta-intimată.
S-a reţinut că potrivit art. 5 alin. (3) din OUG nr. 181/2002 societăţile comerciale prevăzute la art. 1 din acest act normativ, se radiază din oficiu din registrul comerţului.
Instanţa de apel a reţinut că, în speţă, sunt întrunite cerinţele legii nr. 428/2002, privind nulitatea de drept a radierii societăţii pârâte, întrucât s-a făcut dovada existenţei unor datorii la bugetul de stat în sarcina acesteia.
Împotriva acestei decizii, pârâta SC S.I. SRL a declarat recurs în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ., şi a susţinut că este nelegală şi netemeinică.
A arătat recurenta că suma de 210.000 lei datorată de societate la bugetul de stat la data de 31 decembrie 2003 a fost achitată conform chitanţei.
Ca motiv de nelegalitate recurenta a invocat că legea nr. 428/2002 nu este incidentă în cauză, deoarece se opune principiului neretroactivităţii legii civile consacrat în mod expres de art. 15 alin. (2) din Constituţie.
S-a susţinut că încheierea judecătorului delegat prin care SC S.I. SRL a fost dizolvată de drept conform art. 2 din legea nr. 314/2001, aşa cum a fost modificată prin OUG nr. 181/2001, a fost pronunţată la 8 mai 2002, iar legea nr. 428/2002 a fost adoptată ulterior. Că radierea societăţii a intervenit anterior intrării în vigoare a legii nr. 428/2002.
Recursul nu este fondat.
Apărarea recurentei privind plata sumei de 210.000 lei conform chitanţei, depusă în copie la dosar, nu face dovada achitării datoriilor la bugetul de stat, aşa cum aceasta a susţinut.
Nici cel de-al doilea motiv privind nelegalitatea deciziei, în sensul că legea nr. 428/2002 nu are incidentă în speţă întrucât se opune principiului neretroactivităţii legii civile, consacrat de Constituţia României, nu este întemeiat.
Articolul unic al Legii nr. 428/2002 pentru aprobarea OUG nr. 181/2002, privind modificarea şi completarea Legii nr. 314/2001, pentru reglementarea situaţiei unor societăţi comerciale are următorul conţinut:
„Radierea este nulă de drept în toate cazurile privitoare la societăţile comerciale cu datorii faţă de bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, la datoria publică internă, precum şi faţă de alţi creditori cu care au litigii, aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti".
Textul de lege nu conţine nici o dispoziţie cu caracter retroactiv şi nu face nici o precizare cu privire la aplicarea sa în timp şi efectele nulităţii pe care legea o constată.
O lege nu este retroactivă atunci când modifică pentru viitor o stare de drept născută anterior şi nici atunci când suprimă producerea în viitor a efectelor unei situaţii juridice constituite sub imperiul legii vechi.
Noua lege se aplică de la intrarea ei în vigoare, fără a fi retroactivă, nu numai situaţiilor juridice ce se vor naşte, modifica ori stinge după această dată, dar şi situaţiilor juridice în curs de formare, modificare, stingere la data intrării ei în vigoare, şi efectelor prezente sau viitoare ale unor raporturi juridice trecute.
Faţă de considerentele reţinute, în speţă chiar dacă radierea SC S.I. SRL a intervenit anterior intrării în vigoare a legii nr. 428/2002 nu ne aflăm în situaţia încălcării principiului neretroactivităţii legii, astfel cum recurenta a susţinut.
Aşa fiind, conform art. 312 alin. (1) C. proc. civ., urmează a se respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâta SC S.I. SRL Bucureşti, împotriva deciziei nr. 443 din 23 mai 2005 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţa publică, astăzi 4 noiembrie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5283/2005. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 5293/2005. Comercial → |
|---|
