ICCJ. Decizia nr. 531/2005. Comercial
| Comentarii |
|
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Dolj, reclamanta A.P.A.P.S. București a chemat în judecată pe pârâtul T.C.D. solicitând obligarea acestuia la plata sumei de 5.549.123 lei daune-interese ca urmare a rezoluțiunii contractului de vânzare-cumpărare de acțiuni nr. DJ 18 din 29 iunie 1999 modificat prin actele adiționale din 10 septembrie 1999 și 7 iulie 2000.
Reclamanta a mai solicitat obligarea pârâtului la restituirea sumelor încasate în perioada 1999-2002, cu titlu de dividende. Prin sentința nr. 477 din 18 martie 2004, Tribunalul Dolj a respins acțiunea ca neîntemeiată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut, în esență, următoarele:
La data de 29 iunie între F.P.S. București și T.C.D., s-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare a 15.587 acțiuni DJ/D 16/18, cu valoare nominală de 25.000 lei, reprezentând 50,36 % din capitalul social subscris al SC M.S. SA Craiova.
Modalitatea de plată a prețului de 1.698.983.000 lei s-a convenit astfel: garanția în sumă de 11.700.000 lei a fost achitată de cumpărător la 11 septembrie 1999, iar diferența de 1.687.283.000 lei urma să fie achitată în termen de 90 zile de la semnarea contractului, respectiv până la 27 septembrie 1999.
La 7 iulie 2000, părțile au încheiat un act adițional convenind ca suma de 1.274.237.250 lei, 75 % din preț, să fie achitată în trei rate egale, scadente la 29 decembrie 2000, iar pentru întârziere în efectuarea plăților, părțile au stabilit penalități de 0,3 % din valoarea sumei restante, iar dobânda pentru plata în rate a sumei să fie egală cu rata inflației la momentul plății, la care se vor adăuga 2 procente.
Totodată, la art. 4 s-a stipulat un pact comisoriu potrivit căruia contractul se desființează de drept, fără somație, dacă cumpărătorul nu plătește la scadență 2 rate succesive, cu reținerea de către vânzător, din sumele plătite de cumpărător, a garanției depuse și a sumelor reprezentând dobânzile și penalitățile scadente la data desființării contractului.
După cum rezultă din actele dosarului pârâtul a depus în contul contractului o garanție de 11.700.000 lei la 14 iunie 1999 și a achitat o rată stabilită prin actul adițional, iar la data de 29 iunie 2002, datora ultimele două rate.
Rezoluția contractului este o sancțiune a neexecutării culpabile a contractului sinalagmatic, constând în desființarea retroactivă a acestuia și repunerea părților în situația avută anterior încheierii contractului.
Părțile au înserat în cuprinsul contractului o clauză expresă referitoare la desființarea de drept, fără somație dacă nu sunt plătite de cumpărător la scadență 2 rate succesive, convenind și asupra efectelor pe care le au rezoluția contractului, respectiv reținerea de către vânzător, din sumele plătite de cumpărător, a garanției depuse și a sumelor reprezentând dobânzile și penalitățile scadente la data desființării contractului.
Din modul de redactare a pactului comisoriu rezultă că părțile au convenit și asupra modalității de evaluare și de plată a daunelor interese, în caz de desființare a contractului pentru neexecutare.
Clauza penală fiind o convenție accesorie este obligatorie pentru părți, iar instanța nu poate interveni în sensul modificării modalității de plată ori a cuantumului daunelor-interese.
Referitor la cel de al doilea capăt de cerere, s-a constatat că reclamanta nu a precizat cuantumul pretențiilor reprezentând dividende, perioada în care pârâtul a fost acționar la SC M.S. SA Craiova și când s-a efectuat procedura de înscriere a A.P.A.P.S. în cadrul societății.
împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta A.V.A.S. (fostă A.P.A.P.S.), criticând-o pentru netemenicie și nelegalitate.
Instanța din oficiu a invocat excepția tardivității declarării apelului, în raport de faptul că hotărârea apelată a fost comunicată reclamantei la data de 27 aprilie 2004, așa cum rezultă din dovada de comunicare a sentinței nr. 477/2004, atașată la dosarul Tribunalului Dolj, iar apelul a fost formulat la data de 14 mai 2004, conform plicului de corespondență aflat la dosarul Curții de Apel Craiova.
în raport de dispozițiile art. 284 alin. (1) C. proc. civ., care prevăd că termenul de apel este de 15 zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel, Curtea de Apel Craiova, secția comercială, prin decizia nr. 287 din 1 iulie 2004 a respins ca tardiv formulat apelul declarat de reclamanta A.V.A.S. (fostă A.P.A.P.S.) împotriva sentinței nr. 477 din 18 martie 2004 a Tribunalului Dolj, secția comercială și de contencios administrativ în contradictoriu cu pârâtul T.C.D.
împotriva acestei decizii, în termen legal, a declarat recurs reclamanta A.V.A.S. (fostă A.P.A.P.S.), criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, arătând, în esență, că apelul formulat împotriva sentinței a fost promovat în termen, dovadă fiind confirmarea de primire a apelului unde se precizează data depunerii acestuia, respectiv 12 mai 2004.
Recurenta, în raport de dispozițiile art. 312 C. proc. civ., art. 101 alin. (1) și art. 104 C. proc. civ., a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei și trimiterea cauzei spre rejudecarea apelului Curții de Apel Craiova.
în motivarea recursului, reclamanta a depus copii de pe confirmarea de primire.
Examinând actele și lucrările dosarului prin prisma motivelor invocate, se constată că recursul formulat este fondat.
Potrivit art. 284 alin. (1) C. proc. civ., termenul de apel este de 15 zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel.
Art. 101 C. proc. civ., prevede că termenele se înțeleg pe zile libere, neintrând în socoteală nici ziua în care a început, nici ziua când s-a sfârșit termenul.
Totodată, potrivit art. 104 C. proc. civ., actele de procedură trimise prin poștă instanțelor judecătorești se socotesc îndeplinite în termen dacă au fost predate recomandat la oficiul poștal înainte de îndeplinirea lor.
în cauză, după cum rezultă din actele dosarului, sentința nr. 477/2004 pronunțată de Tribunalul Dolj a fost comunicată A.V.A.S. la data de 27 aprilie 2004, dată de la care a început să curgă termenul de 15 zile prevăzut de art. 284 C. proc. civ.
Ultima zi pentru declararea în termen a apelului era 13 mai 2004, iar cum reclamanta a predat, recomandat, la oficiul poștal, cererea de apel la data de 12 mai 2004, după cum rezultă din actele dosarului, rezultă că actul de procedură a fost îndeplinit în termen.
în consecință, în raport de aceste considerente, constatând că apelul a fost depus în termen legal, înalta Curte, conform art. 312 C. proc. civ., a admis recursul declarat, a casat decizia nr. 287/2004 a Curții de Apel Craiova și a trimis cauza pentru judecarea pe fond a apelului declarat de A.V.A.S., împotriva sentinței nr. 477/2004 a Tribunalului Dolj.
| ← ICCJ. Decizia nr. 534/2005. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 529/2005. Comercial → |
|---|
