ICCJ. Decizia nr. 5349/2005. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr.5349/2005
Dosar nr. 1928/2005
Şedinţa publică din 9 noiembrie 2005
Deliberând asupra cererii de revizuire,
SC T.B. SRL Piatra Neamţ, a formulat cerere de revizuire împotriva deciziei civile nr. 2583 din 14 aprilie 2005, pronunţată în dosarul nr. 10980/2004 de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, invocând ca temei dispoziţiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ. şi susţinând că soluţia este potrivnică faţă de alte decizii în speţe similare.
Se arată că prin Decizia nr. 2583 din 14 aprilie 2005 a fost admis recursul R.N.P. – D.S.N., a fost admis apelul aceleiaşi părţi şi s-a schimbat sentinţa de fond admiţându-se acţiunea reclamantei şi fiind obligată pârâta, respectiv revizuenta din prezenta cauză, la plata sumei de 2.048.788.640 lei penalităţi de întârziere şi 97.315.772 lei cheltuieli de judecată.
Intimata a formulat întâmpinare solicitând respingerea cererii de revizuire ca inadmisibilă apreciind că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 322 pct. 7 C. proc. civ., respectiv existenţa unor hotărâri judecătoreşti definitive, care să fie potrivnice, să existe triplă identitate de părţi, obiect şi cauză şi în cel de al doilea proces să nu se fi invocat excepţia puterii lucrului judecat.
În cauză, se susţine de intimată, Decizia a cărei revizuire se cere nu are acelaşi obiect cu celelalte două decizii nefiind pronunţate între aceleaşi părţi.
Analizând cererea de revizuire se constată că aceasta este nefondată pentru următoarele considerente:
Prin Decizia nr. 2583 din 14 aprilie 2005 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a fost admis recursul reclamantei R.N.P., împotriva deciziei civile nr. 219 din 21 octombrie 2004 a Curţii de Apel Bacău şi a fost modificată, admiţându-se apelul aceleiaşi părţi împotriva sentinţei civile nr. 1036 din 24 iunie 2004 a Tribunalului Neamţ. A fost schimbată sentinţa şi s-a admis acţiunea reclamantei fiind obligată pârâta la plata sumei de 2.048.788.640 lei penalităţi şi 97.315.772 lei cheltuieli de judecată.
Celelalte două decizii, care se susţine că sunt potrivnice cu Decizia nr. 2583 din 14 aprilie 2005, sunt Decizia nr. 1358 din 25 februarie 2005 şi Decizia nr. 2552 din 13 aprilie 2005 ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Ele privesc alte cauze, având alte părţi decât revizuenta, respectiv SC S.P. SA Piatra Neamţ şi alt obiect, respectiv un alt contract de livrare masă lemnoasă.
Chiar dacă revizuenta semnalează o soluţionare diferită în speţe care pun în discuţie aceeaşi problemă de drept: forţa majoră care determină exonerarea de plata penalităţilor de întârziere, această situaţie nu reprezintă un motiv legal de revizuire.
Cazul prevăzut de art. 322 pct. 7 C. proc. civ., presupune existenţa unor hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite, în una şi aceeaşi pricină, între aceleaşi părţi şi având aceeaşi calitate.
Neregăsind condiţia ca soluţiile să fie pronunţate în una şi aceeaşi pricină, urmează a fi respinsă cererea de revizuire ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge cererea de revizuire formulată de SC T.B. SRL Piatra Neamţ, împotriva deciziei nr. 2583 din 14 aprilie 2005 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia comercială.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţa publică, astăzi 9 noiembrie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5348/2005. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 5350/2005. Comercial → |
|---|
