ICCJ. Decizia nr. 5400/2005. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr.5400/2005
Dosar nr. 1160/2005
Şedinţa publică din 11 noiembrie 2005
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 3336/ C din 3 septembrie 2004, pronunţată de Tribunalul Cluj, secţia comercială şi de contencios administrativ, a fost admisă excepţia lipsei de înţeles şi în consecinţă a fost respinsă acţiunea formulată de reclamanta SC M. SRL Cluj Napoca, cu sediul ales în Cluj Napoca, împotriva pârâtei SC T.N.P. SRL cu sediul social în Dej. De asemenea a mai fost respinsă cererea pârâtei de acordare a cheltuielilor de judecată.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut că prin contractul de închiriere aflat la 1 august 2002, reclamanta, în calitate de locator, a închiriat pârâtei, locatar, imobilul situat în Cluj Napoca, compus din teren şi hală, mai puţin o suprafaţă de 600 mp haşurată pe schiţa anexă, parte integrantă din contract. Prin adresa nr. 285 din 3 aprilie 2004, pârâta a comunicat reclamantei intenţia fermă de a cumpăra imobilul, conform art. 4 din contract şi a solicitat acesteia să emită şi să comunice factura pentru imobil, la preţul convenit prin contract. În tăcerea reclamantei, pârâta i-a expediat acesteia, la data de 9 aprilie 2004 convocarea la conciliere directă.
Conform alin. (2) al art. 4 din contract s-a instituit în favoarea locatarului, pârâta în speţă, o opţiune de cumpărare a imobilului în discuţie, pentru suma de 500.000 dolari S.U.A.+T.V.A., pârâta exercitându-şi intenţia de plată a preţului. Datorită faptului că obiectul acţiunii este un imobil, nu are loc un transfer propriu zis al dreptului de proprietate, datorită lipsei formei autentice, însă din exercitarea opţiunii va lua naştere un antecontract de vânzare-cumpărare, cu efectele sale obişnuite.
Prezenta acţiune reprezintă o încălcare a obligaţiei de efectuare a diligenţelor pentru a transfera dreptul de proprietate, iar interesul pentru promovarea ei nu este unul legitim, faţă de aceste aspecte fiind admisă excepţia lipsei de interes şi respinsă acţiunea privind toate petitele.
Curtea de Apel Cluj, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin Decizia civilă nr. 46 din 26 ianuarie 2005 a admis apelul declarat de reclamanta SC M. SRL Cluj, împotriva sentinţei civile nr. 3336 din 3 septembrie 2004, pronunţată de Tribunalul Cluj, secţia comercială şi de contencios administrativ, în dosarul nr. 2875/2004, pe care o anulează şi a stabilit termen pentru soluţionarea pe fond a cauzei la 16 februarie 2005. De asemenea a respins apelul pârâtei SC T.N.P. SRL Dej, declarat împotriva aceleiaşi sentinţe.
În fundamentarea acestei soluţii, instanţa de apel a stabilit că reclamanta urmăreşte un folos practic şi are un interes legitim. Atâta timp cât părţile au prevăzut prin contract la art. 6 posibilitatea de a solicita rezilierea contractului, în mod neîntemeiat şi fără o analiză pe fond a pretenţiilor reclamantei, instanţa de fond a reţinut că acţiunea reclamantei, în totalitatea ei, este lipsită de interes, fiind formulată în sensul subminării demersului pârâtei de a achiziţiona imobilul. Reclamanta este îndreptăţită, potrivit art. 6 din contract să solicite penalităţi pentru plata cu întârziere a chiriei. Întrucât aceste penalităţi se referă la o perioadă anterioară momentului în care pârâta şi-a exprimat opţiunea de cumpărare a imobilului, nu se poate reţine că cel puţin sub acest aspect reclamanta nu justifică un interes legitim şi actual.
Împotriva deciziei civile nr. 46 din 26 ianuarie 2005, pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia comercială şi de contencios administrativ, a promovat recurs pârâta SC T.N.P. SRL Dej, care a criticat această hotărâre judecătorească pentru nelegalitate şi netemeinicie, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei atacate şi hotărând asupra fondului să fie admis apelul împotriva sentinţei civile nr. 3336/2004, pronunţată de Tribunalul Cluj şi să fie respins apelul formulat de reclamanta SC M. SRL, împotriva aceleiaşi sentinţe, cu obligarea ei la plata cheltuielilor de judecată în toate fazele procesuale.
Aprecierile instanţei de apel erau fondate numai în ipoteza în care, cumulativ se îndeplineau cele două condiţii: pârâta să fi datorat penalităţi de întârziere şi reclamanta să fi emis factura anterior introducerii acţiunii. În subsidiar a fost solicitată casarea hotărârii şi trimiterea cauzei spre rejudecare Curţii de Apel, pentru a se depune la dosar dovada facturării penalităţilor de întârziere anterior formulării acţiunii, fiind invocat ca temei de drept al cererii de recurs dispoziţiile art. 304 pct. 9 şi 10, raportat la art. 312 şi art. 314 C. proc. civ.
Intimata reclamantă SC M. SRL Cluj Napoca a depus întâmpinare, motivată în fapt şi în drept, prin care a cerut respingerea recursului.
Înalta Curte, analizând materialul probator administrat în cauză în raport de criticile formulate în cererea de recurs, constată că acestea sunt neîntemeiate, urmând a respinge recursul pentru următoarele considerente.
Este necontestat că prin contractul de închiriere încheiat la data de 1 august 2002, părţile, de comun acord, prin libera manifestare de voinţă, au stabilit cadrul juridic care guvernează întinderea drepturilor şi obligaţiilor asumate reciproc precum şi sancţiunile care intervin în situaţia nerespectării clauzelor existente (dosar nr. 2875/2004 Tribunalul Cluj).
Amplu documentat şi bine argumentat, instanţa de apel, corect a verificat adevăratele raporturi juridice dintre părţi, prin aceea că a acceptat chiar opinia instanţei de fond, conform căreia efectele opţiunii se produc independent de executarea contractului de închiriere, dar şi acreditarea tezei care impune a fi analizate distinct respectarea clauzelor contractuale şi pronunţarea asupra capetelor de cerere cu care s-a efectuat investirea.
De remarcat este şi poziţia procesuală a recurentei, care, în motivele de recurs privitoare la cererea subsidiară acceptă de a i se pune în vedere reclamantei să depună la dosar dovada facturării penalităţilor de întârziere, element care ţine însă de fondul cauzei deduse judecăţii.
Raţiunile juridice expuse anterior determină ca toate criticile formulate în cererea de recurs de pârâta SC T.N.P. SRL Dej să fie înlăturate ca neîntemeiate, nefiind îndeplinite nici una din condiţiile prevăzute de dispoziţiile art. 304 C. proc. civ., urmând a respinge recursul împotriva deciziei civile nr. 46 din 26 ianuarie 2005 a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială şi de contencios administrativ, privind respingerea apelului pârâtei şi va respinge ca inadmisibil recursul privind admiterea apelului reclamantei SC M. SRL Cluj napoca.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul împotriva deciziei nr. 46 din 26 ianuarie 2005 a Curţii de Apel Cluj privind respingerea apelului pârâtei SC T.N.P. SRL Dej şi respinge ca inadmisibil recursul privind admiterea apelului reclamantei SC M. SRL Cluj Napoca.
Irevocabilă.
Pronunţata în şedinţă publică, astăzi 11 noiembrie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5396/2005. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 5413/2005. Comercial → |
|---|
