ICCJ. Decizia nr. 5685/2005. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr.5685/2005
Dosar nr. 2580/2005
Şedinţa publică din 25 noiembrie 2005
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la data de 16 decembrie 2004, reclamanta S.I.F. T. SA a chemat în judecată SC P. SA, solicitând anularea hotărârii adunării generale a acţionarilor din 18 noiembrie 2004, referitoare la majorarea capitalului social al pârâtei cu un aport în numerar în sumă de 1.200.000.000 lei.
În susţinerea cererii reclamanta a arătat că adunarea generală a acţionarilor a fost convocată pentru data de 18 noiembrie 2004, conform convocatorului expediat prin fax la data de 15 noiembrie 2004 şi a avut ca ordine de zi majorarea capitalului social ca urmare a investiţiilor făcute în anul 2004 stipulate conform contractului de vânzare-cumpărare acţiuni din 15 mai 2002.
Mai arată reclamanta că au fost încălcate dispoziţiile art. 47 din Legea nr. 31/1990, întrucât nu s-a făcut publicarea convocatorului cu cel puţin 15 zile înainte de data ţinerii acestei şedinţe.
De asemenea se susţine că au fost încălcate dispoziţiile art. 216 alin. (2) din Legea nr. 31/1990, majorarea capitalului social fiind făcută cu acordarea dreptului de preferinţă către acţionarii existenţi şi fără primă de emisiune, valoarea de vânzare a acţiunilor fiind mai mică decât valoarea reală a acestora.
Prin sentinţa nr. 1 din 17 ianuarie 2005, Tribunalul Prahova a admis acţiunea, a anulat hotărârea A.G.E.A. din 18 noiembrie 2004.
Pentru a se pronunţa astfel, instanţa de fond a reţinut că operaţiunea de majorare a capitalului social efectuată fără acordarea dreptului de preferinţă către acţionarii existenţi este lovită de nulitate absolută conform dispoziţiilor art. 216 alin. (2) din Legea nr. 31/1990, reclamanta neavând posibilitatea să-şi exercite dreptul de preferinţă la subscrierea noilor acţiuni, emise de societatea pârâtă.
A mai reţinut instanţa că, în cauză nu sunt îndeplinite dispoziţiile art. 217 din Legea nr. 31/1990, pentru suprimarea dreptului de subscriere a noilor acţiuni, şi că nu s-a indicat justificarea fixării valorii de emisiune de 25.000 lei a fiecărei acţiuni şi implicit recalcularea primei de emisiune care urmăreşte egalizarea drepturilor acţionarilor şi acoperirea cheltuielilor emisiunii.
Împotriva soluţiei instanţei de fond a promovat apel pârâta criticile vizând modul defectuos de interpretare a dispoziţiilor majorării capitalului social raportat la clauzele contractului de vânzare-cumpărare acţiuni.
Astfel, susţine apelantul că în anul 2004 s-a majorat capitalul social cu 1.250.000.000 lei, potrivit hotărârii adunării generale acest capital social fiind reîmpărţit la valoarea fixă a unei acţiuni de 25.000 lei scăzând personalul deţinut pentru cei ce nu au adus aport la capitalul social, iar reclamanta potrivit contractului de vânzare-cumpărare acţiuni avea posibilitatea să subscrie oricând la majorarea capitalului social.
Prin Decizia nr. 129 din 5 mai 2005, Curtea de Apel Ploieşti, secţia comercială şi de contencios administrativ a admis apelul, a schimbat în tot sentinţa civilă criticată şi pe fond a respins acţiunea ca nefondată.
Pentru a se pronunţa astfel, instanţa de control judiciar a reţinut că potrivit contractului de vânzare-cumpărare acţiuni din 15 mai 2002 pârâta avea obligaţia să efectueze în societate prin surse proprii sau atrase pe o perioadă de 4 ani începând cu anul 2003 un aport la capital în valoare totală de 898.500 dolari S.U.A.
În speţă majorarea capitalului social s-a realizat prin noi aporturi în numerar din partea acţionarilor persoane fizice, comisia de cenzori certificând depunerea aportului în numerar.
Faţă de obiecţiile reclamantei, instanţa de fond a reţinut eronat că au fost încălcate dispoziţiile art. 216 şi art. 217 din Legea nr. 31/1990, întrucât aceasta nu a solicitat prin reprezentantul său un drept de preferinţă având posibilitatea să subscrie oricând la majorarea capitalului social.
Lipsa primei de emisiune nu poate atrage anularea hotărârii adunării generale extraordinare prin care s-a aprobat majorarea capitalului social în vederea îndeplinirii obligaţiilor asumate prin contractul de vânzare-cumpărare acţiuni.
Cu petiţia înregistrată la data de 17 iunie 2005, reclamata a declarat recurs împotriva soluţiei instanţei de apel, criticile vizând aspecte de nelegalitate, fiind invocate dispoziţiile art. 304 pct. 6 şi 9 C. proc. civ.
Se susţine că s-a făcut o interpretare eronată a dispoziţiilor art. 217 din Legea nr. 31/1990, suprimarea dreptului de preferinţă neputându-se face implicit ci numai în mod expres, iar în cauză nu s-a făcut dovada suprimării în mod legal a acestui drept.
De asemenea, recurenta consideră că instanţa de apel a acordat mai mult decât s-a cerut, întrucât în apelul său pârâta reclamantă nu a atacat sentinţa şi cu privire la motivarea instanţei privind nestabilirea unei prime de emisiune.
Recursul este nefondat.
Majorarea capitalului social s-a făcut urmare obligaţiilor asumate prin contractul de vânzare-cumpărare acţiuni din 15 mai 2002, contract prin care A.P.P. s-a obligat să efectueze în societate din surse proprii sau atrase pe o perioadă de patru ani.
Majorarea capitalului social s-a realizat în condiţiile contractului încheiat, prin aporturi, în numerar în sumă de 1.250.000.000 lei din partea acţionarilor persoane fizice, situaţie certificată de C.C.
S-a procedat la emisiunea de acţiuni, păstrându-se valoarea nominală a acestora, respectiv 25.000 lei fiecare.
În aceste condiţii justificat instanţa de apel a considerat că nu au fost încălcate dispoziţiile art. 216-217 din Legea nr. 31/1990, întrucât reprezentantul reclamantei nu a solicitat prin reprezentantul său un drept de preferinţă, iar potrivit contractului de vânzare-cumpărare acţiuni reclamanta având posibilitatea să subscrie oricând la majorarea capitalului social într-o perioadă de patru ani până la valoarea menţionată în convenţie.
Consideraţiile făcute de instanţa de apel cu privire la prima de emisiune, au fost făcute în argumentarea soluţiei date şi nu ca un răspuns la o critică formulată, situaţie în care nu se poate considera că instanţa de apel a acordat mai mult decât s-a cerut.
Faţă de cele arătate, Înalta Curte, având în vedere condiţiile în care a avut loc majorarea capitalului social, urmare obligaţiilor asumate prin contractul de vânzare-cumpărare acţiuni, că hotărârea adunării generale a respectat dispoziţiile în materie, convocarea prezentând motivele majorării capitalului social şi persoanele cărora urma a li se atribui noile acţiuni.
Văzând dispoziţiile art. 312 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamanta S.I.F. T. SA Braşov, împotriva deciziei nr. 129 din 5 mai 2005 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia comercială şi contencios administrativ, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţata în şedinţă publică, astăzi 25 noiembrie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5681/2005. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 5686/2005. Comercial → |
|---|
