ICCJ. Decizia nr. 5936/2005. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr.5936/2005
Dosar nr. 1555/2005
Şedinţa publică din 9 decembrie 2005
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la data de 10 iunie 2003, reclamanta A.P.S. a chemat în judecată pârâta A.V.A.S .(fostă A.P.A.P.S.) solicitând ca în baza sentinţei ce se va pronunţa să fie obligată la restituirea sumei de 155.747.024 lei achitată cu ordinul de plată din 3 iulie 2002, precum şi daune cominatorii şi cheltuieli de judecată.
În susţinerea pretenţiilor reclamanta a arătat că în anul 1995 la nivelul SC S. SA s-a finalizat procesul de privatizare pachetul majoritar de acţiuni deţinut de stat fiind cumpărat urmare a încheierii contractului de vânzare – cumpărare cu plata în rate înregistrat la 31 martie 1993 cu modificările ulterioare.
Prin adresa din 20 februarie 2001, reclamanta a solicitat încheierea unui nou act adiţional prin care să se amâne plata ratei a noua de la data de 30 aprilie 2001 la 31 august 2001 depunându-se toate actele necesare până la data de 5 aprilie 2001, iar în şedinţa consiliului de administraţie al A.P.A.P.S. s-a aprobat cererea cumpărătorului.
În luna august 2001 reclamanta a achitat o nouă rată şi dobânda aferentă, iar ulterior se confirmă încheierea actului adiţional pentru reeşalonarea ratelor rămase de plată, iar la 3 iulie 2992 a fost constrânsă să achite penalităţile a căror restituire o solicită.
Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a comercială, prin sentinţa nr. 8369 din 18 iunie 2004 a respins acţiunea ca nefondată.
Pentru a se pronunţa astfel instanţa de fond a reţinut că probele dosarului confirmă acordul pârâtei de încheiere a actului adiţional de reglementare a plăţii ratelor, cerere probată de conducerea operativă a A.P.A.P.S., dar condiţionat de achitarea penalităţilor în sumă de 155.747.024 lei, penalităţi de întârziere privind rata nr. 9.
Totodată s-a respins excepţia autorităţii de lucru judecat ridicată de pârâtă nefiind îndeplinite condiţiile art. 1201 C. civ. cât şi excepţia inadmisibilităţii cererii.
Împotriva acestei sentinţe a promovat apel reclamanta criticile vizând modul eronat în care instanţa de fond a reţinut situaţia de fapt neţinându-se seama de lipsa culpei în achitarea cu întârziere a ratei nr. 9 din contractul încheiat, având acordul vânzătorului de eşalonare a plăţii.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a comercială, prin Decizia nr. 88 din 1 februarie 2005 a respins apelul ca nefondat.
Pentru a se pronunţa astfel instanţa de control judiciar a reţinut că deşi apelanta a solicitat intimatei reeşalonarea la plată a ratei a II-a de la 30 aprilie 2001 la 28 august 2001, acordul de voinţă al părţilor nu s-a realizat cât timp nu s-a încheiat actul adiţional la contractul încheiat.
S-a mai reţinut că intimata – pârâtă a formulat acţiune în justiţie pentru plata sumei de 155.747.024 lei, reprezentând penalităţi de întârziere în plata ratei de II-a, acţiune rămasă fără obiect, ca urmare a plăţii efectuate de apelanta – reclamantă.
Cu petiţia înregistrată la data de 14 aprilie 2005, reclamanta a declarat recurs împotriva soluţiei instanţei de apel criticile vizând aspecte de nelegalitate fiind invocate ca temei legal dispoziţiile art. 304 pct. 9 şi 10 C. proc. civ.
Astfel se susţine că în mod greşit cele două instanţe au reţinut că H.C.A. al A.V.A.S. din data de 2 august 2001, privind încheierea actului adiţional în vederea reeşalonării la plată nu echivalează cu acordul de voinţă.
Stabilirea penalităţilor în sumă de 155.474.024 lei s-a făcut după constituirea dosarului în vederea reeşalonării la plată dosar agreat de A.V.A.S. şi după plata rate a IV-a cu dobânda aferentă, prin soluţiile date fiind încălcate dispoziţiile art. 969 C. civ.
Recursul este fondat.
Probele administrate, relevă faptul că în vederea încheierii actului adiţional la contractul de vânzare – cumpărare acţiuni prin care să se reeşaloneze plata ratei nr. 9, a existat acordul de voinţă unilateral, în şedinţa din data de 2 august 2001 consiliul de administraţie fiind aprobată încheierea acestuia.
Mai mult recurenta – reclamantă a fost invitată în luna februarie 2001 să constituie dosarul în vederea reeşalonării la plată a acestei rate.
La interogatoriul luat, intimatei – pârâte, la întrebarea nr. 9 aceasta confirmă situaţia arătată.
De reţinut este şi faptul că de la data solicitării reeşalonării plăţii 20 februarie 2001 şi până la 2 august 2001, cumpărătoarea reclamantă nu a manifestat vre-un refuz privind încheierea actului adiţional, existând acordul de principiu fapt confirmat şi de faptul că dosarul întocmit de cumpărător a fost agreat de A.V.A.S.
În speţă stabilirea penalităţilor în sumă de 155.474.024 lei s-a făcut după constituirea dosarului în vederea reeşalonării de plată cu cel puţin 70 zile înainte de termenul scadent, 30 aprilie 2001 dosar agreat de A.V.A.S., după aprobarea în şedinţa consiliului de administraţie în data de 2 august 2001 şi după plata ratei în luna august 2001, plus dobânda aferentă, dată după care recurenta a fost invitată la semnarea actului adiţional.
Faţă de cele arătate, rezultă, fără putinţă de tăgadă, lipsa culpei recurentei – reclamante instanţele făcând o interpretare greşită a dispoziţiilor art. 994 – 996 C. civ., suma de 155.474.024 lei, reprezentând o plată nedatorată.
Cu privire la capătul de cerere referitor la daunele cominatorii acesta nu poate fi primit nefiind aplicabile obligaţiilor având drept obiect sume de bani, constituind o măsură de asigurare a executării obligaţiilor de a face şi de a nu face.
În concluzie văzând dispoziţiile art. 312 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamanta A.P.S., împotriva deciziei nr. 88 din 1 februarie 2005 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială. Modifică Decizia atacată, admite apelul reclamantei, schimbă în tot sentinţa civilă nr. 8369 din 18 iunie 2004 a Tribunalului Bucureşti, secţia a V-a comercială, în sensul că admite în parte acţiunea şi obligă pârâta la restituirea sumei de 155.747.024 lei plată nedatorată. Respinge capătul de cerere privind daune cominatorii.
Obligă intimata la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 20.309.642 lei taxă judiciară de timbru.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 9 decembrie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5935/2005. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 5938/2005. Comercial → |
|---|
