ICCJ. Decizia nr. 878/2005. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 878/2005
Dosar nr. 9811/2004
Şedinţa publică din 11 februarie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La data de 5 ianuarie 2004, reclamanta S.I.F. T. SA Braşov, a solicitat în contradictoriu cu pârâta SC S.O. SA Ocna Sibiului să se dispună anularea hotărârii A.G.E.A. din data de 20 noiembrie 2003, privind aprobarea gajării mijloacelor fixe în vederea obţinerii unui credit de la B.C.R. Sibiu.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că nu au fost respectate prevederile legale şi statutare privind convocarea A.G.A. şi s-a încălcat principiul specialităţii capacităţii de folosinţă, al societăţii referitor la scopul pentru care a fost constituită.
Tribunalul Sibiu, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin sentinţa civilă nr. 950 din 22 martie 2004 a respins acţiunea reclamantei, reţinând în esenţă, în cauză, că reclamanta nu a dovedit încălcarea vreunei norme înscrisă în Legea nr. 31/1990, republicată în adoptarea hotărârii A.G.A., iar oportunitatea gajării de mijloace fixe pentru contractarea de credite necesare societăţii nu poate fi cenzurată de instanţa de judecată, fiind de competenţa A.G.E.A., potrivit art. 143 din Legea nr. 31/1990 republicată.
Nemulţumită de această soluţie, reclamanta a declarat apel, susţinând că nu au fost respectate prevederile art. 117 din Legea nr. 31/1990, privind convocarea A.G.A. şi anume termenul de 15 zile, formele de convocare şi conţinutul acesteia iar gajarea bunurilor societăţii nu s-a făcut în folosul societăţii, ci în folosul unui terţ, ceea ce duce la prejudicierea intereselor societăţii şi ale celorlalţi acţionari.
Prin Decizia nr. 194/ A din 14 iunie 2004, Curtea de Apel Alba Iulia, secţia comercială şi de contencios administrativ, a admis apelul reclamantei şi în consecinţă a schimbat sentinţa atacată în sensul că a admis acţiunea reclamantei în contradictoriu cu pârâta SC S.O. SA şi a constatat nulitatea absolută a hotărârii A.G.A. din 20 noiembrie 2003, cu obligarea pârâtei la 161.000 lei cheltuieli de judecată la fond şi apel, către reclamantă.
Curtea de apel a constatat următoarele:
Reclamanta S.I.F. T. SA este acţionar al SC S.O. SA Ocna Sibiului cu un număr de 15.129 acţiuni (18,18% din capitalul social), ceilalţi acţionari fiind SC M.B.C. SRL Sibiu cu 67.766 acţiuni (81,44% din capitalul social) şi persoane fizice cu 316 acţiuni (0,38% din capitalul social).
La data de 20 noiembrie 2003 a avut loc A.G.A. societăţii, potrivit procesului-verbal încheiat, şi s-a hotărât aprobarea gajării unor mijloace fixe ale societăţii în vederea obţinerii unui credit de la B.C.R. Sibiu. Din raportul A.G.A. reiese că este vorba despre gajarea a 30% din patrimoniul societăţii pentru un credit de 10-20 miliarde lei pentru un terţ, SC K. SRL Sibiu, fostul acţionar al societăţii. Reprezentantul S.I.F., prezent la adunare, a votat împotriva acestei măsuri.
Potrivit dispoziţiilor Legii nr. 31/1990, adunarea acţionarilor reprezintă organele de conducere şi decizie al societăţii, contribuind la formarea voinţei sociale reale. Adunarea generală reprezintă întrunirea acţionarilor la o dată determinată şi într-un loc determinat.
Articolul 117 din Legea societăţilor comerciale stabileşte reguli clare privind convocarea A.G.A.
În consecinţă, termenul de întrunire nu poate fi, în nici un caz, mai mic de 15 zile de la publicarea convocării (aliniatul 2). Comunicarea trebuie să fie publicată în M. Of. şi într-unul din ziarele locale de largă răspândire din localitatea în care se află sediul societăţii sau din cea mai apropiată localitate (aliniatul 3). Convocarea trebuie să cuprindă locul şi data ţinerii adunării, ordinea de zi, cu menţionarea explicită a tuturor problemelor care vor face obiectul dezbaterii în adunare (aliniatul 7).
Astfel, termenul de întrunire nu poate să fie în nici un caz mai mic de 15 zile de la publicarea convocării. Această măsură are drept scop posibilitatea acţionarilor de a se informa şi de a discuta în cunoştinţă de cauză asupra problemelor aflate pe ordinea de zi. În cazul în care publicarea convocării se face în M. Of. (partea a IV-a) şi într-un ziar local, termenul de 15 zile curge de la data efectuării ultimei publicări. Obligaţia respectării termenului de minimum 15 zile este o obligaţie de ordine publică, cu caracter imperativ.
Aceste prevederi legale sunt cuprinse şi în art. 14 din actul constitutiv al societăţii privind convocarea şi modul de ţinere al adunării generale.
Din actele de la dosar reiese că societatea pârâtă nu a îndeplinit obligaţia legală şi statutară de publicitate a convocării prin publicarea în M. Of. şi într-un ziar local mai răspândit, convocarea reclamantei s-a făcut prin adresa purtând numărul de înregistrare la reclamantă din 18 noiembrie 2003, şi din 19 noiembrie 2003 (dosar nr. 71/2004). De aici reiese că, adunarea având loc la data de 20 noiembrie 2003, nu s-a respectat nici termenul de 15 zile cerut de lege de la data convocării şi până la data ţinerii adunării generale.
În al doilea rând, din analiza conţinutului convocării reiese că acesta este general, fără să cuprindă suficiente elemente care să ofere o perspectivă clară şi precisă acţionarului care urmează să participe la adunare asupra problemelor ce se vor discuta, în sensul că nu rezultă scopul pentru care se gajează mijloacele fixe şi nici persoana în beneficiul căreia urmează a fi încheiate actele. În această situaţie, acţionarul este în imposibilitatea de a se documenta suficient asupra ordinii de zi pentru a participa în deplină cunoştinţă de cauză la formarea voinţei sociale.
În situaţia în care o hotărâre adoptată este contrară legii sau actului constitutiv, orice acţionar care a votat împotrivă sau nu a participat la dezbateri este îndreptăţit să solicite, în condiţiile art. 131 din lege, anularea actului care-l prejudiciază.
Când legea stabileşte, prin norme cu caracter imperativ existenţa unor condiţii necesare pentru încheierea şi existenţa valabilă a unui act, nerespectarea acestora duce la nulitatea absolută a actului juridic încheiat cu nerespectarea unor astfel de condiţii.
În contra celei din urmă hotărâri pârâta a declarat recurs criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie susţinând în esenţă că:
1. instanţa a făcut o greşită aplicare a dispoziţiilor art. 117 din Legea nr. 31/1990 republicată, invocând ca temei de casare art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
În susţinerea acestei critici, recurenta arată că termenul legal de 15 zile a fost respectat, aşa cum rezultă din convocatorul expediat prin fax la data de 5 noiembrie 2003, conţinutul convocatorului a cuprins toate problemele pentru dezbaterea A.G.A. din 20 noiembrie 2003, iar, referitor la mijloacele fixe, nu era necesară menţionarea ci, numai aprobarea de principiu a contractului de credit cu garanta ipotecară, vizând mijloacele fixe în ansamblu, urmând a se face explicitatea acestora odată cu semnarea contractului de credit. În acest context, recurenta a mai susţinut că la 27 noiembrie 2003 s-a acordat un credit de 9 miliarde de lei, împrejurare în raport de care, reclamanta avea posibilitatea a face obiecţii, însă aceasta nu şi-a exprimat un punct de vedere în acest sens.
2) referitor la oportunitatea gajării mijloacelor fixe pentru contractarea de credite necesare societăţii exprimă voinţa acesteia, neputând fi cenzurată de instanţa judecătorească.
În consecinţă, recurenta solicită admiterea recursului, modificarea deciziei atacate în sensul respingerii apelului reclamantei şi menţinerea hotărârii tribunalului ca temeinică şi legală.
Recursul este nefondat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:
Din examinarea globală a criticilor formulate de recurentă, curtea constată următoarele:
În şedinţa A.G.E.A. a societăţii pârâte SC S.O. SA Ocna Sibiului pentru data de 20 noiembrie 2003 a avut trecută pe ordinea de zi: aprobarea gajării de mijloace fixe în vederea obţinerii unui credit de la B.C.R. Sibiu.
Procedura de convocare a adunării generale s-a efectuat cu încălcarea dispoziţiilor art. 117 din Legea nr. 31/1990, republicată şi a prevederilor privind convocarea A.G.A. din actul constitutiv al pârâtei, în sensul că nu a fost respectat termenul stabilit de lege de 15 zile, aşa încât convocarea a fost făcută doar la data de 18 noiembrie 2003, pentru data de 20 noiembrie 2003, (cu 2 zile înainte de şedinţa A.G.A.), iar formele de convocare nu au fost aduse la cunoştinţa acţionarilor, persoane fizice care deţin 316 acţiuni, respectiv 0,38% din capitalul social.
Din examinarea conţinutului convocării trimisă prin fax către S.I.F. T. nu rezultă locul ţinerii adunării generale, problemele ce urmează a fi dezbătute, suma ce urmează a fi contractată şi nu au fost identificate, activele ce urmează a fi gajate.
Ori, în cauză, legal şi temeinic a stabilit instanţa de apel că hotărârea A.G.A. din 20 noiembrie 2003 a fost adoptată cu încălcarea imperativă a prevederilor legale enunţate şi ale actului constitutiv al societăţii.
Totodată, se constată că hotărârea A.G.A. din 20 noiembrie 2003 nu a fost publicată în M. Of., potrivit art. 131 alin. (2) din Legea nr. 31/1990, republicată, astfel încât contrar susţinerilor pârâtei, în conformitate cu care a achiziţionat creditul în baza contractului de garanţie imobiliară nr. 607/GI/2003, la 7 zile de la data adoptării hotărârii A.G.A., nu pot fi examinate, întrucât nu formează obiectul litigiului dintre părţi.
Concluzionând, instanţa de apel a reţinut în mod corect şi temeinic motivat că au fost încălcate normele referitoare la adoptarea hotărârii A.G.A. din 20 noiembrie 2003, aşa încât în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., urmează a se respinge recursul pârâtei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta SC S.O. SA Ocna Sibiului, împotriva deciziei nr. 194/ A din 14 iunie 2004 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia comercială şi de contencios administrativ.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţa publică, astăzi 11 februarie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 871/2005. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 880/2005. Comercial → |
|---|
