ICCJ. Decizia nr. 885/2005. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 885/2005
Dosar nr. 9699/2004
Şedinţa de la 11 februarie 2005
Deliberând asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti sub nr. 57/2004, revizuienta SC A. SRL, a solicitat, în contradictoriu cu intimata SC C.P. SRL, revizuirea sentinţei comerciale nr. 1476 din 24 septembrie 2003.
În motivarea cererii, revizuienta a arătat că prin sentinţa comercială a cărei revizuire se solicită, s-a încălcat legea în sensul că nu s-a ţinut cont de Decizia nr. 1578 din 27 noiembrie 2002 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială, prin care s-a dispus redeschiderea procedurii de lichidare judiciară a intimatei, încălcându-se dispoziţiile art. 315 C. proc. civ.
S-a învederat că ar exista două hotărâri potrivnice, iar temeiul de drept a fost art. 322 pct. 7 C. proc. civ.
Tribunalul Bucureşti, secţia a VII-a comercială, prin sentinţa comercială nr. 360 din 22 martie 2004, a declinat competenţa soluţionării cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a avut în vedere că potrivit dispoziţiilor art. 323 alin. (2) C. proc. civ., în cazul art. 322 pct. 7 C. proc. civ., cererea de revizuire se va îndrepta la instanţa mai mare în grad faţă de instanţa care a pronunţat hotărârile potrivnice, în speţă Curtea de Apel Bucureşti, care a pronunţat Decizia comercială nr. 1578/2002.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VI-a comercială, iar pronunţarea sentinţei comerciale 424/ R din 8 iunie 2004, a fost declinată în favoarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Curtea de Apel a avut în vedere dispoziţiile art. 323 alin. (2) C. proc. civ., care prevede că, în cazul prevăzut de art. 322 pct. 7 C. proc. civ., cererea de revizuire se îndreaptă la instanţa mai mare în grad faţă de instanţa sau instanţele care au pronunţat hotărârile potrivnice.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sub nr. 9699/2004.
Examinând actele şi lucrările dosarului, Înalta Curte constată următoarele:
Revizuienta SC A. SRL a susţinut că Decizia 1578/2002 a Curţii de Apel Bucureşti şi sentinţa nr. 1476/2003 a Tribunalului Bucureşti sunt hotărâri potrivnice.
Art. 322 C. proc. civ., prevede expres şi limitativ, cazurile în care se poate cere revizuirea.
Pct. 7 al acestui articol se referă la situaţia în are există hotărâri definitive potrivnice date de instanţa de acelaşi grad sau grade deosebite, în una şi aceeaşi pricină, între aceleaşi persoane, având aceeaşi calitate.
Pe scurt, acest caz de revizuire se referă la încălcarea principiului lucrului judecat.
Din cuprinsul acestui motiv de revizuire rezultă că pentru admisibilitatea revizuirii trebuie întrunite următoarele condiţii: să existe fără hotărâri definitive potrivnice, care să fi fost pronunţate în aceeaşi „pricină", dar în dosare diferite; să existe identitate de părţi, de cauză şi de obiect.
În cauză, afirmaţia intimatei privind existenţa a două hotărâri contradictorii nu este întemeiată.
Astfel, se constată că nu sunt îndeplinite cerinţele art. 322 pct. 7 C. proc. civ., în cauză nu există hotărâri definitive potrivnice.
Revizuienta consideră că Decizia nr. 1578/2002 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VI-a comercială şi a sentinţei comerciale nr. 1476/2003 a Tribunalului Bucureşti, secţia comercială sunt hotărâri definitive, potrivnice, care pot forma obiectul prezentei căi extraordinare de atac.
Ori, în realitate, cele două hotărâri nu pot fi contradictorii, ele fiind pronunţate în acelaşi proces, fiind date în fazele de judecată parcursă în aceeaşi cauză, determinate de căile de atac executate, fără să fie încălcat principiul autorităţii de lucru judecat.
În cadrul acestui proces nu s-au pronunţat hotărâri potrivnice, deoarece există o singură hotărâre care a pus capăt hotărârii dintre părţi, respectiv sentinţa comercială 1476/2003 a Tribunalului Bucureşti.
Hotărârea a cărei revizuire se cere, respectiv sentinţa comercială 1476/2003 a Tribunalului Bucureşti, a fost dată cu drept de obiecţii în condiţiile art. 121 din Legea 64/1995, obiecţii pe care revizuienta nu le-a formulat.
Ori, numai în cadrul acestor obiecţii se puteau face referiri cu privire la fondul litigiului, şi nu printr-o cerere de revizuire.
În consecinţă, în raport de aceste considerente, Înalta Curte, conform art. 322 pct. 7 şi următoarele C. proc. civ., va respinge cererea de revizuire ca inadmisibilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire a deciziei nr. 1578 din 27 noiembrie 2002, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia comercială, şi a sentinţei nr. 1476 din 24 septembrie 2003, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VII-a comercială, formulată de SC A. SRL Bucureşti.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţa publică, astăzi 11 februarie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 883/2005. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 893/2005. Comercial → |
|---|
