ICCJ. Decizia nr. 1030/2006. Comercial
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr.1030/2006
Dosar nou nr. 13265/1/2005
Dosar vechi nr. 3221/2005
Şedinţa publică din 14 martie 2006
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La data de 4 iunie 2004, reclamanta A.V.A.S. Bucureşti a chemat în judecată pe pârâta SC S.M.R. SA pentru a fi obligată la plata sumei de 1.300.000.000 lei credit de restructurare şi 495.680.000 lei penalităţi de întârziere până la data de 29 aprilie 2004.
Tribunalul Bucureşti, prin sentinţa civilă nr. 13497 din 10 decembrie 2004, a admis în parte acţiunea reclamantei şi a obligat pe pârâtă la plata sumei de 1.300.000.000 lei credit de restructurare, 495.680.000 lei penalităţi de întârziere calculate până la 24 aprilie 2004 şi 90.000.000 lei cheltuieli de judecată.
Prin Decizia civilă nr. 467 din 19 mai 2005, Curtea de Apel Bucureşti a admis excepţia nulităţii apelului pârâtei şi a constatat nulitatea acestuia potrivit art. 288 alin. (2) C. proc. civ. Totodată a fost admis apelul reclamantei, a fost schimbată în parte sentinţa civilă de mai sus, în sensul obligării pârâtei la plata penalităţilor de întârziere, în continuare, până la plata efectivă a debitului, menţinându-se celelalte dispoziţii.
Împotriva acestei din urmă hotărâri judecătoreşti, pârâta a declarat recurs, solicitând, în esenţă, respingerea acţiunii reclamantei, întrucât aceasta a recuperat sumele pentru restructurare în cadrul procesului de privatizare.
Recursul este nefondat pentru cele ce se vor arăta în continuare.
Din examinarea susţinerilor pârâtei din recurs în raport de probatoriile administrate în cauză, se constată că acestea nu sunt de natură a conduce la modificarea soluţiei atacate, întrucât nu sunt îndeplinite nici una din situaţiile prevăzute de art. 304 C. proc. civ.
În speţă, este necontestat că pârâta a beneficiat, potrivit convenţiilor încheiate cu reclamanta, de credite de restructurare, iar prin actele adiţionale din 28 iunie 2000 părţile au stabilit termenele de rambursare şi penalităţile de întârziere, anulându-se art. 2 lit. c) privind restituirea sumelor din dividende ia şi în cazul privatizării, prin încorporare în preţul de vânzare a acţiunilor.
În consecinţă, nu poate fi primită susţinerea recurentei că sumele primite de la reclamantă pentru restructurare ar fi fost recuperate de aceasta prin procesul de privatizare (contractul de vânzare acţiuni din 7 iunie 1999).
Aceasta, întrucât, prin actul adiţional la convenţie (dosar instanţa de fond) prin voinţa părţilor a fost anulată dispoziţia privind modalitatea de restituire prin includerea sumelor în preţul de vânzare a acţiunilor aşa cum corect au reţinut şi instanţele prin hotărârile atacate.
În această situaţie, pentru creditul rămas nerestituit, corect pârâta a fost obligată la plata acestuia şi în mod corespunzător celor convenite de părţi şi la plata de penalităţi de întârziere în plată.
Faţă de cele de mai sus, recursul pârâtei fiind nefondat va fi respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta SC S.M.R. SA împotriva deciziei comerciale nr. 467 din 19 mai 2005 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VI-a comercială.
Irevocabilă.
Pronunţata în şedinţă publică, astăzi 14 martie 2006.
← ICCJ. Decizia nr. 1032/2006. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 1028/2006. Comercial → |
---|