ICCJ. Decizia nr. 1145/2006. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr.1145/2006
Dosar nr. 248/1/2006
Şedinţa publică din 21 martie 2006
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin contestaţia la executare înregistrată sub nr. 2488 din 22 martie 2005 la Judecătoria Suceava, contestatoarea SC I. SA Suceava a solicitat în contradictoriu cu intimata A.V.A.S., anularea actelor de executare efectuate în dosarul nr. 319/2005, al intimatei şi suspendarea provizorie a executării silite până la soluţionarea contestaţiei şi obligarea intimatei la plata cheltuielilor de executare făcute în cauză.
Prin sentinţa civilă nr. 2281 din 22 iunie 2005 Judecătoria Suceava a admis excepţia de necompetenţă materială a Judecătoriei Suceava şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că în cauză sunt aplicabile dispoziţiile art. 45 din OUG nr. 51/1998.
În susţinerea cererii sale, contestatoarea SC I. SA Suceava a arătat că la data de 18 martie 2005, când reprezentanţii săi s-au prezentat la SC R.B. SA Suceava, pentru a dispune efectuarea unor plăţi din contul societăţii, i s-a comunicat că A.V.A.S. i-a blocat contul şi a înfiinţat o poprire pentru suma de 353.877.216 lei, în baza ordinului din 7 martie 2005 emis de A.V.A.S.
Intimata A.V.A.S., prin întâmpinare a arătat că a preluat creanţa contestatoarei potrivit OUG nr. 95/2003 şi protocolului din 25 februarie 2004.
A mai arătat că potrivit art. 42 din OUG nr. 51/1998 republicată, „după comunicarea de către debitor a titlului executoriu, A.V.A.S. poate dispune prin ordin blocarea prin poprire a conturilor bancare de orice natură pe care debitorul le deţine în orice bancă sau organizaţie cooperatistă, indiferent de moneda în care sunt constituite. Poprirea nu este supusă validării".
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a comercială, prin sentinţa comercială nr. 188 din 21 noiembrie 2005 respinge ca nefondată contestaţia la executare formulată de contestatoarea SC I. SA cu sediul în Suceava, în contradictoriu cu intimatele A.V.A.S., în calitate de creditor şi SC R.B. SA, în calitate de terţ poprit.
Împotriva acestei ultime hotărâri a declarat recurs în termen legal, motivat şi timbrat, contestatoarea SC I. SRL Suceava, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, susţinând, în esenţă, că instanţa de apel a soluţionat acţiunea dedusă judecăţii cu încălcarea dispoziţiilor art. 304 pct. 7 şi 9 coroborat cu art. 261 pct. 5 şi art. 105 alin. (2) C. proc. civ., întrucât nu cuprinde motivele de fapt şi de drept care au format convingerea, precum şi cele pentru care s-au înlăturat cererile părţilor, iar nerespectarea acestora ducând la nulitatea hotărârii conform art. 105 alin. (2) C. proc. civ., pe de o parte iar pe de altă parte instanţa nu a verificat îndeplinirea condiţiilor prevăzute de art. 42 din OUG nr. 51/1998, a comunicării titlului şi dacă respectiva creanţă este certă pentru a fi pusă în executare, apreciind că simplul transfer de la C.N.A.S. la A.V.A.S. nu-i conferă acesteia caracterul de creanţă certă.
În consecinţă, recurenta solicită admiterea recursului, casarea deciziei atacate, admiterea contestaţiei şi anularea ordinului din 7 martie 2005.
Recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Din examinarea actelor de la dosar prin prisma motivelor de recurs şi a dispoziţiilor legale incidente cauzei, rezultă că instanţa în mod corect a apreciat actul juridic dedus judecăţii pronunţând o hotărâre temeinică şi legală care nu poate fi reformată prin recursul de faţă.
Criticile formulate de contestatoare sunt neîntemeiate, întrucât instanţa şi-a motivat hotărârea atât în fapt cât şi în drept rezultând din considerentele hotărârii, fără echivoc, că intimata A.V.A.S. a respectat întocmai dispoziţiile OUG nr. 51/1998 valorificând creanţa bugetară preluată de la C.N.A.S., prin metodele prevăzute de ordonanţa sus citată, în temeiul titlului de creanţă şi al titlului executoriu aferent creanţei bugetare transferate prin protocolul din 25 februarie 2004.
Conform OUG nr. 95/2003, care reglementează cesiunea creanţelor bugetare restante şi existente în evidenţele C.N.A.S. la data de 30 iunie 2003, pentru care creditorul deţine titluri de creanţă sau titluri executorii legal constituite către A.V.A.S. în vederea recuperării acestora conform OUG nr. 51/1998 „titlurile de creanţă aferente creanţelor bugetare transferate constituie titluri executorii".
Deasemenea nici a doua critică a recurentei care consideră că suma cuprinsă în titlul executoriu nu reprezintă o creanţă certă, lichidă şi exigibilă şi că simplul transfer al debitului nu-i conferă acestuia caracterul de creanţă certă, nu este întemeiată.
Conform legii, creanţele statului neperformante care fac obiectul OUG nr. 51/1998 sunt încadrate în categoria creanţelor preluate la datoria publică internă a statului iar titlurile de creanţă aferente creanţelor bugetare transferate constituie titluri executorii.
Executarea silită a creanţelor bugetare se efectuează numai în temeiul unui titlu executoriu emis potrivit legii de organul de executare competent de la sediul debitorului, astfel înştiinţarea de plată din 20 ianuarie 2004 este un înscris ce atestă creanţa sub aspectele certitudinii, lichidităţii şi exigibilităţii.
Pentru cele ce preced, Înalta Curte, în temeiul art. 312 C. proc. civ. va respinge recursul contestatoarei ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de contestatoarea SC I. SRL Suceava, împotriva sentinţei comerciale nr. 188 din 21 noiembrie 2005 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VI-a comercială.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţa publică, astăzi 21 martie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1146/2006. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 1144/2006. Comercial → |
|---|
