ICCJ. Decizia nr. 1291/2006. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr.1291/2006
Dosar nr. 38730/2/2005
Şedinţa publică din 30 martie 2006
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la 15 decembrie 2005, reclamanta SC R.B. SA a solicitat în contradictoriu cu pârâta SC C.I.E. SRL, pe cale de ordonanţă preşedinţială, suspendarea provizorie a executării sentinţei nr. 2726 din 8 iunie 2005, pronunţată în dosarul nr. 1463/2004 de către Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a comercială, până la soluţionarea cererii de suspendare formulată în cadrul apelului, ce formează obiectul dosarului nr. 4213/2005 al Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VI-a comercială.
În motivarea cererii s-a arătat că prin sentinţa nr. 2726/2005, s-a admis în parte cererea reclamantei SC C.I.E. SRL, cu obligarea pârâtei SC R.B. SA la plata sumei de 731.579.100 lei, actualizată. A fost admisă cererea de întoarcere a executării formulată şi a obligat SC C.I.E. SRL la plata sumei de 5.658.301.738 lei.
Prin încheierea din data de 26 octombrie 2005, Judecătoria sectorului 3 Bucureşti a dispus încuviinţarea executării silite prin poprire pentru o creanţă nedeterminată, iar în baza acestei încheieri a fost emisă adresa de înfiinţare a popririi asupra conturilor reclamantei până la concurenţa sumei de 45.732,33 RON.
Reclamanta din prezenta cauză a mai reţinut că sunt îndeplinite cerinţele art. 581 C. proc. civ., respectiv urgenţa, vremelnicia şi neprejudecarea fondului. Totodată a arătat şi faptul că s-a început urmărirea penală pentru infracţiunea de înşelăciune, privind înscrisuri utilizate de pârâtă de către administratorul acesteia, motiv în plus ce ar determina suspendarea executării sentinţei primei instanţe.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a comercială, prin sentinţa nr. 10 din 18 ianuarie 2006 a respins ca neîntemeiată cererea formulată de reclamanta SC R.B. SA, sucursala Argeş.
În considerentele acestei sentinţe, instanţa de judecată a motivat că, dacă în privinţa cerinţei vremelniciei cererea este întemeiată, în ceea ce priveşte celelalte condiţii cerute de art. 581 C. proc. civ., acestea nu sunt satisfăcute. Astfel, s-a constatat că referitor la urgenţă, în speţă, potrivit afirmaţiilor reprezentanţilor părţilor, s-a dispus deja suspendarea provizorie a executării silite până la soluţionarea unei contestaţii la executare, formulate de această reclamantă şi prin urmare a dispărut caracterul iminent al pagubei ce ar putea fi prevenit prin încuviinţarea suspendării provizorii a executării silite, în condiţiile art. 280 alin. (5) C. proc. civ. Cât priveşte neprejudecarea fondului, instanţa, analizând probatoriul administrat, în special conţinutul hotărârii a cărui suspendare se solicită, a reţinut că instanţa de fond s-a conformat dispoziţiilor deciziei de casare.
Referitor la susţinerea reclamantei, în sensul că s-ar impune suspendarea şi în raport de faptul că s-a început urmărirea penală împotriva administratorului societăţii pârâte, Curtea a constatat că nu s-au produs dovezi în acest sens pe de o parte iar pe de altă parte aspectele relevate nu au legătură cu litigiul dintre părţi, neputând fi valorificate în cadrul examinării unei cereri, pe cale de ordonanţă preşedinţială.
La data de 20 ianuarie 2006, reclamanta a declarat recurs împotriva sentinţei pronunţate la fond iar la data de 8 februarie 2006 aceasta a motivat recursul, în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Potrivit art. 582 C. proc. civ. ordonanţa preşedinţială este supusă recursului în termen de 5 zile de la pronunţare, dacă s-a dat cu citarea părţilor şi de la comunicare, dacă s-a dat fără citarea lor.
În speţă, sentinţa atacată s-a dat cu citarea părţilor, astfel cum s-a dispus prin încheierea de şedinţă de la 11 ianuarie 2006, astfel că termenul de 5 zile prevăzut de textul de lege mai sus indicat, curge începând cu data de 21 ianuarie 2006.
În raport de data pronunţării hotărârii 20 ianuarie 2006, recursul este motivat peste termenul defipt de lege, (8 februarie 2006) astfel că devin incidente în cauză prevederile art. 306 alin. (1) C. proc. civ.
Constatând că în cauză nu sunt motive de ordine publică ce ar putea fi invocate şi din oficiu de către instanţă, Curtea va constata nul recursul declarat de reclamantă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Constată nul recursul declarat de reclamantele SC R.B. SA, sucursala Argeş şi SC R.B. SA Bucureşti, împotriva sentinţei nr. 10 din 18 ianuarie 2006, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a comercială.
Irevocabilă.
Pronunţata în şedinţă publică, astăzi 30 martie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1303/2006. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 1290/2006. Comercial → |
|---|
