ICCJ. Decizia nr. 131/2006. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr.131/2006
Dosar nou nr. 8308/1/2005
Dosar vechi nr. 1980/2005
Şedinţa publică din 18 ianuarie 2006
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin încheierea pronunţată la data de 16 iulie 2003, în dosarul nr. 6949/2003, Judecătoria sectorului 5 a admis cererea petentei M.H.L. şi a dispus investirea cu formulă executorie a contractului de leasing financiar, încheiat între petentă, în calitate de locator şi SC F. SA, în calitate de utilizator.
Apelul declarat de SC F. SA împotriva menţionatei încheieri a fost respins, ca nefondat, de secţia a V-a comercială a Curţii de Apel Bucureşti, prin Decizia comercială nr. 162, pronunţată la data de 9 martie 2005, în dosarul nr. 2230/2004.
Pentru a pronunţa această decizie instanţa de apel a reţinut că prima instanţă a făcut o corectă aplicare a dispoziţiilor legale incidente faţă de situaţia de fapt relevată de înscrisurile depuse în probaţiune.
Împotriva deciziei pronunţată în apel a formulat recurs apelanta, SC F. SA, invocând motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
În motivarea recursului s-a arătat, în esenţă, că întrucât, în cauză, nu erau îndeplinite condiţiile rezilierii unilaterale a contractului de leasing financiar încheiat între părţi la data de 20 septembrie 2001, hotărârea atacată, prin care s-a menţinut investirea cu formulă executorie a evocatului contract, este nelegală.
Recursul este nefondat.
Astfel, potrivit art. 15 din OG nr. 51/1997 finanţatorul, locatorul are dreptul să rezilieze contractul de leasing în cazul în care utilizatorul nu execută obligaţia de plată a ratei de leasing timp de două luni consecutive, iar potrivit art. 8 din evocatul act normativ contractele de leasing constituie titlu executoriu dacă utilizatorul nu predă bunul în cazul rezilierii contractului din vina exclusivă a utilizatorului.
Cum înscrisurile depuse în probaţiune atestă că urmare a faptului că utilizatorul SC F. SA nu a achitat, conform planului de scadenţă, ratele de leasing, inducând sancţiunea rezilierii contractului de leasing în litigiu, se constată că instanţa de apel a apreciat, cu justeţe, ca fiind corectă aplicarea precizatelor dispoziţii legale, în speţă, de către instanţa de investire.
Aşa fiind, constatând că prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. nu-şi găsesc incidenţa în cauză, Înalta Curte, în temeiul art. 312 alin. (1) teza 2 C. proc. civ., va respinge, ca nefondat, recursul declarat împotriva deciziei pronunţată în apel.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de SC F. SA Bucureşti, împotriva deciziei nr. 162 din 9 martie 2005 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţata în şedinţă publică, astăzi 18 ianuarie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1337/2006. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 1304/2006. Comercial → |
|---|
