ICCJ. Decizia nr. 211/2006. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 211/2006
Dosar nr. 15691/1/2005
Dosar vechi nr. 3830/2005
Şedinţa publică din 20 ianuarie 2006
Asupra conflictului negativ de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Iaşi sub nr. 3133 din 25 aprilie 2005, contestatorii B.R. şi B.C., în contradictoriu cu intimata SC B. SA D.G.F.P. Iaşi prin lichidatorii săi SC R.V.A. SA Bucureşti şi SC P.M.C. SRL Iaşi au solicitat revizuirea deciziei civile nr. 325 din 21 martie 2005, pronunţată de Tribunalul Iaşi în dosarul nr. 4977/2004 şi a sentinţei pe care o menţine nr. 13653 din 3 decembrie 2002 pronunţată de Judecătoria Iaşi în dosarul nr. 16099/2003.
În drept revizuienţii au invocat motivul de revizuire prevăzut de art. 322 pct. 7 C. proc. civ., raportat la art. 323 pct. 2 din acelaşi cod.
Prin Decizia nr. 325 din 21 martie 2005 a Tribunalului Iaşi, deciziei a cărei revizuire se solicită, s-a respins recursul promovat de contestatorii B.R. şi B.C. împotriva sentinţei civile nr. 13653 din 3 decembrie 2003 pronunţată de Judecătoria Iaşi, sentinţă ce a fost menţinută.
Prin sentinţa civilă nr. 13653 din 3 decembrie 2003 pronunţată de Judecătoria Iaşi s-a respins ca tardivă contestaţia la executare împotriva executării silite înscrisă, formulată de contestatorii B.R. şi B.C., precum şi contestaţia formulată împotriva actelor de executare realizate în dosarul de executare nr. 1025/2002.
Curtea de Apel Iaşi, prin Decizia nr. 572 din 27 mai 2005, şi-a contestat propria necompetenţă în soluţionarea litigiului şi-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Iaşi.
S-a reţinut că cererea de revizuire astfel cum a fost formulată este îndreptată împotriva unei decizii pronunţată de Tribunalul Iaşi.
Potrivit dispoziţiilor art. 323 C. proc. civ. revizuirea se adresează instanţei care a pronunţat hotărârea a cărei revizuire se solicită, cu excepţia motivului prevăzut de art. 322 pct. 7 C. proc. civ. (contrarietate de hotărâri).
Cum revizuienţii au sesizat Curtea de Apel, deşi hotărârea atacată era pronunţată de Tribunalul Iaşi, se impune ca instanţa să-şi decline competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Iaşi, cu referire la dispoziţiile art. 158 alin. (3) C. proc. civ.
Prin Decizia nr. 886 din 7 septembrie 2005 Tribunalul Iaşi declină competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Iaşi, constată ivit conflictul negative de competenţă şi înaintează dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării conflictului dintre cele două instanţe, reţinându-se că, în speţă contestatorii au formulat o cerere de revizuire în temeiul art. 322 pct. 7 C. proc. civ., deci pentru contrarietate de hotărâri, astfel încât, potrivit dispoziţiilor art. 323 alin. (2) C. proc. civ., Curtea de Apel Iaşi este instanţa competentă în soluţionarea cererii.
Înalta Curte constată ivit conflictul negativ de competenţă între Curtea de Apel Iaşi şi Tribunalul Iaşi şi va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Iaşi pentru următoarele considerente:
Potrivit dispoziţiile art. 20 C. proc. civ. există conflict negative de competenţă când două sau mai multe instanţe s-au declarat necompetente de a judeca aceeaşi pricină, situaţia în speţă.
Legea procesual civilă a reglementat posibilitatea reconsiderării situaţiei juridice prin exercitarea căilor extraordinare de atac în condiţii precis şi limitativ determinate.
Prin urmare, revine persoanei interesate obligaţia de a sesiza jurisdicţia competentă, în condiţiile legii şi în virtutea principiului disponibilităţii ce guvernează procesul civil.
Aşadar, Curtea de Apel Iaşi a fost sesizată cu o cerere de revizuire formulată în temeiul art. 322 pct. 7 C. proc. civ., ce viza contrarietatea a două hotărâri pronunţate de Tribunalul Iaşi şi, respectiv, Judecătoria Iaşi.
Potrivit dispoziţiilor art. 322 alin. (2) C. proc. civ., cererea de revizuire se va îndrepta la instanţa mai mare în grad faţă de instanţa sau instanţele care au pronunţat hotărârile potrivnice.
Textul legal menţionat face referire expresă la competenţa de soluţionare a unei atare cereri, fiind aşadar o condiţie imperativă a cărei încălcare conduce la nulitatea hotărârii pronunţate în cauză.
Cum instanţa superioară în grad a instanţelor ce au pronunţat hotărârile contrare este Curtea de Apel Iaşi, în temeiul normei menţionate, revine acesteia competenţa de soluţionare a cererii de revizuire.
Pentru aceste considerente, Înalta Curte va da eficienţă dispoziţiilor art. 22 alin. (5) C. proc. civ. şi, în consecinţă va stabili competenţa de soluţionare potrivit dispozitivului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Stabileşte competenţa de soluţionare a litigiului în favoarea Curţii de Apel Iaşi.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 20 ianuarie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 219/2006. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 207/2006. Comercial → |
|---|
