ICCJ. Decizia nr. 2130/2006. Comercial

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA COMERCIALĂ

Decizia nr. 2130/2006

Dosar nou nr. 11298/1/2005

(dosar vechi nr. 2729/2005)

Şedinţa publică din 8 iunie 2006

Asupra recursului de faţă:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acţiunea înregistrată, la data de 27 iunie 1997, reclamanta SC E.T. SRL a chemat în judecată pe minora B.S.S. prin tutore N.M. precum şi Autoritatea tutelară reprezentată prin primarul municipiului Bacău solicitând ca în baza sentinţei ce se va pronunţa să se constate că societatea îşi continua activitatea cu unic asociat în persoana administratorului – asociat deoarece în cauză nu se îndeplinesc condiţiile art. 13 C. com., să se constate că societatea achită numeric contravaloarea părţilor sociale deţinute de părintele decedat dividendele şi contravaloarea cotelor părţi din patrimoniul societăţii să se dispună efectuarea de menţiuni în registrul comerţului privind continuarea activităţii cu unic asociat, care va administra şi reprezenta societatea, va încasa beneficiile şi va răspunde de pierderi şi preluarea tuturor părţilor sociale de către asociatul unic.

În susţinerea cererii administratorul asociat al societăţii a arătat că împreună cu B.F. a constituit SC E.T. SRL cu un capital social de 106.343.365 lei divizat în 10 părţi sociale fiecare asociat deţinând câte 5 părţi sociale.

La data de 24 august 1996 a decedat asociatul B.F. de pe urma căruia a rămas moştenitor B.S.S. moştenitoare a diferite bunuri mobile şi imobile dar şi drepturi ce izvorăsc din calitatea de asociat şi anume: părţi sociale, dividende, până la data decesului şi cota de patrimoniu.

Prin dispoziţia nr. 850 din 11 octombrie 1996 a Primarului municipiului Bacău a fost numită R.L. curator pentru minoră, în vederea reprezentării acesteia la dezbaterea succesiunii.

Prin dispoziţia nr. 867 din 21 octombrie 1996 emisă de aceiaşi autoritate s-a desemnat tutore în persoana bunicului matern al minorei N.M.

Deşi nu s-a dezbătut succesiunea reclamanta înţelege să recunoască minorei toate drepturile ce derivă din calitatea de asociat a tatălui său.

Reclamanta susţine că a fost forţată să promoveze acţiune datorită comportării nefireşti a tutorelui care, pe de o parte obstrucţionează bunul mers al activităţii societăţii, opunându-se fără temei la perfectarea unor contracte, ori la obţinerea de credite strict necesare funcţionării şi dezvoltării societăţii, iar pe de altă parte nu ţine seama de interesele minorei, împiedicând finalizarea dezbaterii succesorale.

În contractul de societate nu se prevede faptul că societatea îşi va continua activitatea cu moştenitorii în cauză fiind aplicabile dispoziţiile art. 150 din Legea nr. 31/1990, societatea fiind de acord să achite minorei toate drepturile ce i se cuvin conform legii şi actelor de evaluare.

Pârâta prin tutore a formulat cerere reconvenţională solicitând să se constate ca în baza art. 6 din statutul societăţii, succesorul legal B.S.S. a optat prin tutorele N.M., la data de 11 noiembrie 1996, pentru continuarea activităţii ca asociat; să se dispună autorizarea tutorelui să continue, în interesul minorei, comerţul început de autorul acesteia deoarece sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege şi de actele constitutive; să se dispună efectuarea de menţiuni în registrul comerţului cu privire la continuarea activităţii SC E.T. SRL cu succesorul legal, reprezentată prin tutore, în locul asociatului decedat, să se constate nulitatea absolută a hotărârii adunării generale prin care s-a hotărât continuarea activităţii fără moştenitorii asociatului B.F. să se constate că SC E.T. SRL realizează activitatea esenţială cu mijloacele fixe de SC O.D. SRL, iar asociatul unic al acestei societăţi, B.L.M. a decedat, iar calitatea de unic moştenitor revine fiicei sale, B.S.S. căreia în dubla sa calitate şi de succesor al asociatului B.F., urmează să i se stabilească o cotă majoritară la repartizarea profitului net al societăţii reclamante; să se stabilească valoarea cotei părţi ce revine minorei în calitate de succesoare legală, din patrimoniu, dividende pe anii 1996 şi 1997 şi capitalul social.

La data de 30 iunie 1998, reclamanta a solicitat completând acţiunea, să se constate că minora s-a retras din societate în condiţiile art. 142 alin. (2) din Legea nr. 31/1990 motivat de împrejurarea că tutorele şi-a manifestat în numele minorei, expres opţiunea de a-i fi restituite minorei părţile sociale deţinute de autorul său, în acest sens încheindu-se un acord scris, în baza căruia s-a efectuat plata parţială a părţilor sociale, plată acceptată de pârât şi folosită în interesul minorei.

Tribunalul Vrancea, urmare strămutării cauzei de pe rolul Tribunalului Bacău, prin sentinţa nr. 121 din 8 martie 2001, a admis în parte acţiunea, a constatat că societatea îşi continuă activitatea cu unic asociat în persoana administratorului B.G. Dan Marcel; constată că societatea a achitat pârâtei minore contravaloarea părţilor sociale, dividendele şi contravaloarea cotei părţi din patrimoniu ce se cuveneau autorului decedat, în sumă de 45.045.000 lei.

S-a dispus efectuarea menţiunilor în Registrul Comerţului privind continuarea activităţii cu unic asociat.

A respins excepţia lipsei capacităţii de exerciţiu a drepturilor procedurale ale pârâtului – reclamant prevăzute de art. 43 C. proc. civ., invocată de reclamantă, ca neîntemeiată.

S-a respins totodată şi excepţia autorităţii de lucru judecat în ceea ce priveşte nulitatea absolută a hotărârii adunării generale din 5 octombrie 1996, invocată de reclamantă ca neîntemeiată.

Totodată s-a respins, ca neîntemeiată, completarea la acţiune, cât şi cererea reconvenţională.

Pentru a se pronunţa astfel, instanţa de fond a reţinut că prin încheierea nr. 442 din 17 iulie 1997 a Tribunalului Bacău, rămasă definitivă prin Decizia civilă nr. 972 din 27 martie 2000 a Curţii de Apel Bucureşti s-a respins cererea petentului N.M., prin care a solicitat să fie autorizat să continue pentru minoră comerţul autorului său decedat, în SC E.T. SRL.

Din statutul acestei societăţi rezultă că în cazul în care părţile sociale sunt dobândite prin succesiune societatea este obligată să plătească părţile sociale conform ultimului bilanţ aprobat, ceea ce exclude dobândirea calităţii de asociat prin succesiune.

Conform ultimului bilanţ, respectiv la 31 decembrie 1995 prin raportul de expertiză contabilă s-a stabilit că minorei i se cuvine suma de 44.978.529 lei cu titluri de drepturi de creanţă corespunzătoare procentului de 50 % de participare la capitalul social.

S-a mai reţinut că la data de 27 februarie 1997 societatea a depus într-un cont bancar pe numele minorei suma de 45.045.000 lei, cu titlu de contravaloare părţi sociale, din patrimoniu şi dividende respectând dispoziţiile statutare.

Prin Decizia civilă nr. 8 din 23 iunie 2000 a Tribunalului Bacău, irevocabilă, s-a admis recursul SC E.T. SRL în contradictoriu cu minora B.S.S., s-a casat rezoluţia nr. 3890 din 24 septembrie 1999 a directorului Oficiului Registrului Comerţului, s-a admis cererea, s-a dispus înscrierea de menţiuni la Oficiul Registrului Comerţului conform actului adiţional autentificat sub nr. 2506 din 29 iulie 1999.

Acest act adiţional cuprinde modificarea actelor constitutive ale societăţii în ceea ce priveşte continuarea activităţii cu asociatul unic B.C.P. şi cesionarea tuturor părţilor sociale către B.D.M. ce devine asociat unic şi administrator.

În aceste condiţii instanţa de fond a reţinut că sunt îndeplinite condiţiile art. 224 alin. (2) din Legea nr. 31/1990 în sensul că în actul constitutiv nu este cuprinsă clauza de continuare cu moştenitorii.

Totodată s-a respins excepţia lipsei capacităţii de exerciţiu a drepturilor procedurale faţă de dispoziţiile art. 129 C. fam., cât şi excepţia autorităţii de lucru judecat în ce priveşte nulitatea absolută a adunării generale întrucât Decizia nr. 8 din 23 iunie 2000 nu îndeplineşte condiţiile art. 1201 C. civ., sub aspectul obiectului acţiunii.

Cum s-a reţinut că minora nu are calitate de asociat în societatea reclamantă, iar tutorele nu a fost autorizat să continue comerţul început de autorul pârâtei printr-o hotărâre definitivă, cererea reconvenţională a fost respinsă.

În ceea ce priveşte mijloacele fixe ale SC OV.D. SRL care sunt folosite de societatea reclamantă, aceste raporturi juridice nu majorează profitul net ce-i revine pârâtei minore, aceasta culegând drepturile ce-i revin în calitate de moştenitoare a asociatei B.L.M. de la această societate, care a încheiat diferite acte juridice cu SC E.T. SRL pentru bunurile în discuţie.

Împotriva acestei soluţii a promovat apel în numele minorei tutorele N.M. apreciind că în mod greşit s-a reţinut că minora nu poate prelua calitatea de asociat, prevederea permisivă în acest sens fiind cuprinsă în actul constitutiv al societăţii. Totodată a contestat baza de calcul stabilită pentru cuantificarea drepturilor minorei.

Curtea de Apel Galaţi, secţia comercială, maritimă şi fluvială, prin Decizia nr. 48 din 5 aprilie 2005, a respins apelul ca nefondat.

În menţinerea soluţiei, instanţa de control judiciar a reţinut în ceea ce priveşte preluarea calităţii de asociat în societatea intimată aceasta este împiedicată prin lipsa unei clauze exprese în acest sens din actele constitutive, cu valoare primordială având în vedere că societăţile cu răspundere limitată sunt constituite prin asociere, situaţie constatată chiar prin încheierea din 17 iulie 1997 a Tribunalului Bacău.

Separat de aceasta, persoana minoră, neavând, capacitate de exerciţiu în nume propriu, poate continua activitatea de comerţ a autorilor săi numai cu respectarea dispoziţiilor art. 10 şi 18 C. com., adică cu autorizarea Tribunalului de domiciliu.

Aşa cum rezultă din această încheiere a Tribunalului Bacău, rămasă irevocabilă prin neapelare, tutorelui N.M. i-a fost respinsă cererea de autorizare a continuării comerţului faţă de SC E.T. SRL Bacău.

Instanţa de control judiciar, a apreciat că minora se află într-o situaţie similară cu cea a retragerii unui asociat dintr-o societate comercială cu răspundere limitată, cu drepturile şi obligaţiile la data retragerii, corespunzător al datei decesului autorului minorei.

În aceste condiţii drepturile corespunzătoare au fost calculate pe baza datelor din ultimul bilanţ contabil aprobat conform calculului din expertiza efectuată la comanda societăţii în cauză, iar drepturile băneşti au fost achitate minorei prin ordin de plată.

De asemenea, s-a mai reţinut că neputându-se invoca depăşirea unei scadenţe cu sancţiunea prevăzută prin dispoziţiile art. 43 C. com., minora nu poate pretinde actualizarea sumei plătită cu titlu de contravaloare părţi sociale şi dividende.

Cu petiţia înregistrată, la data de 2 iunie 2005, a declarat recurs minora B.S.S. prin tutore N.M., criticile soluţiei instanţei de apel vizând aspecte de nelegalitate şi neteminicie.

Astfel, se critică faptul nereţinerii calităţii de asociat a minorei urmare decesului părinţilor încălcând astfel prevederile contractului de societate.

S-a mai arătat că este ilegal şi modul cum s-au stabilit drepturile băneşti ale minorei, contestând expertiza contabilă efectuată în cauză, cât şi modificarea actului constitutiv din data de 29 iulie 1999 considerând că au fost încălcate dispoziţiile art. 199 din Legea nr. 31/1990.

De asemenea, se mai critică şi modul cum a fost soluţionată cererea reconvenţională în sensul că nu s-a constatat nulitatea hotărârii Adunării Generale a asociaţilor prin care se hotăra continuarea activităţii cu un singur asociat şi în mod greşit nu s-au luat în considerare valoarea unor bunuri ce făceau parte din patrimoniul societăţii comerciale, în momentul stabilirii părţilor sociale ce urmau a fi plătite către recurentă.

Recursul este nefondat.

Potrivit art. 304 C. proc. civ., modificarea sau casarea unei hotărâri se poate cere numai pentru motive de nelegalitate.

Din economia textului precitat, cu aplicare imediată, rezultă că motivele de recurs vizează hotărârea dată în apel pe aspectele de încălcare a legii, modul de administrare şi interpretare a probatoriilor constituind aspecte de netemeinicie ce scapă controlului de legalitate.

Motivele de recurs vor fi examinate numai în raport de soluţia dată de instanţa de apel unde criticile s-au referit numai la neluarea în consideraţie a calităţii de asociat a minorei moştenitoarea asociatului decedat cât şi contestarea bazei de calcul stabilită pentru cuantificarea drepturilor minorei, celelalte aspecte nefăcând obiectul cererii de apel.

Astfel, în conformitate cu dispoziţiile art. 7 alin. (5) din statutul SC E.T. SRL „..în cazul dobândirii unor părţi sociale prin succesiune prevederile art. 4 nu sunt aplicabile, societatea fiind obligată la plata părţilor sociale către succesori conform ultimului bilanţ aprobat"..

Faţă de aceste prevederi contractuale avute în vedere de către autorii recurentei, în cauză sunt aplicabile dispoziţiile art. 202 alin. (3) din Legea nr. 31/1990 care conţin aceleaşi dispoziţii prin care se prevede imposibilitatea continuării activităţii comerciale cu succesorii asociaţilor decedaţi şi de plata către aceştia a contravalorii părţilor sociale cuvenite în conformitate cu ultimul bilanţ aprobat.

Mai mult prin încheierea nr. 442 din 17 iulie 1997 s-a respins cererea recurentei prin tutore de a continua comerţul faţă de SC E.T. SRL, în conformitate cu dispoziţiile art. 13 C. com.

În ceea ce priveşte plata contravalorii părţilor sociale s-a făcut aplicarea art. 7 alin. (5) din statutul societăţii care preia regulile din art. 202 alin. (3) din Legea nr. 31/1990.

Prin aceste dispoziţii contractuale şi legale părţile au convenit ca plata contravalorii părţilor sociale să se facă la nivelul ultimului bilanţ aprobat de către asociaţi care a fost cel de la sfârşitul anului 1995.

În aceste condiţii criticile referitoare la expertiza efectuată în cauză şi neacordării procentului de inflaţie nu pot fi primite faţă de dispoziţiile imperative ale textului precitat.

Faţă de cele arătate văzând dispoziţiile art. 312 şi 274 alin. (3) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta B.S.S. prin tutore N.M. împotriva deciziei nr. 48/ A din 08 aprilie 2005 a Curţii de Apel Galaţi.

Admite, în parte, cererea privind cheltuielile de judecată formulată de intimatul – pârât B.C.P. şi obligă recurenta la plata sumei de 500 Ron cheltuieli de judecată în recurs.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 8 iunie 2006.

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 2130/2006. Comercial