ICCJ. Decizia nr. 2300/2006. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr.2300/2006
Dosar nr. 30343/1/2005
Şedinţa publică din 21 iunie 2006
Deliberând asupra recursului de faţă:
Reclamanta SC R.R. SA Constanţa a solicitat obligarea pârâtei C.F.R. M. SA Constanţa la plata sumei de 1.234.098.811 lei contravaloare produse petroliere lipsă la transport şi cheltuieli de judecată de 36.497.176 lei.
Motivându-şi acţiunea, reclamanta arată că a expediat pe calea ferată produse petroliere în mai multe transporturi şi la destinaţie s-au descoperit lipsuri cantitative între 0,6 t şi 4,85 t benzină, în valoare totală de 1.234.098.811 lei.
Tribunalul Constanţa, prin sentinţa civilă nr. 1807 din 9 iunie 2005, a admis acţiunea reclamantei, a obligat-o pe pârâtă la plata sumei de 1.234.098.811 lei contravaloare produse petroliere lipsă.
S-a apreciat că, potrivit art. 83.3 din Regulamentul de transport pe calea ferată, aprobat prin OG nr. 41/1997 dacă mijlocul de transport a fost violat pe parcurs sau poartă urme de violare se prezumă culpa transportatorului.
Cum din procesele verbale de constatare a stării tehnice a vagoanelor rezultă că lipseau unele dintre sigiliile legale, se prezumă răspunderea transportatorului.
În apelul pârâtei, Curtea de Apel Constanţa, prin Decizia nr. 292 din 24 octombrie 2005, a respins, ca nefondat, apelul reţinând că s-au dovedit lipsurile şi violarea vagoanelor aşa încât, în mod corect a fost apreciat că există culpa transportatorului aplicându-se dispoziţiile art. 83.3 din Regulamentul de transport.
S-a mai considerat că proba cu expertiză tehnică era imposibil de administrat deoarece vagoanele au continuat să circule şi starea lor se putea modifica între timp iar concluziile unei astfel de expertize ar putea fi eronate.
Decizia a fost atacată cu recurs de către pârâtă invocându-se motive ce se pot încadra în dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Se susţine că a fost aplicat greşit art. 83.3 din Regulamentul de transport, că, în mod greşit nu a fost admisă proba cu expertiză şi că despăgubirea a fost stabilită eronat incluzând în preţ şi taxele precum accize, TVA şi taxa de drum deşi nu s-a făcut dovada achitării acestora.
Recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Instanţele au aplicat corect dispoziţiile art. 83.3 din Regulamentul de transport care prevede că este prezumată culpa transportatorului dacă vagoanele prezintă urme de violare. În cauză, vagoanele la cares-au constatat lipsurile cantitative erau şi cele la care lipseau unele dintre sigiliile legale. Pârâta nu a răsturnat această prezumţie aşa încât, în mod legal trebuie să suporte prejudiciile produse prin lipsurile constatate.
În ceea ce priveşte proba cu expertiză, aceasta a fost respinsă pe bună dreptate având în vedere că, de la data constatării vagoanele au circulat starea lor tehnică putându-se schimba.
Şi art. 85.2 din Regulament a fost aplicat corect, pârâta fiind obligată la plata preţului curent al mărfii care include şi toate taxele contestate de pârâtă, respectiv TVA, taxa de drum şi accizele.
Faptul că reclamanta nu a vândut efectiv această marfă este culpa pârâtei din cauza căreia s-a pierdut această marfă. Dacă o vindea reclamanta obţinea preţul cerut ca despăgubire.
Negăsindu-se întemeiate motivele de recurs invocate de pârâtă urmează a fi respins ca nefondat recursul acesteia.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâta C.F.R. M. SA, sucursala Constanţa F.B. Constanţa împotriva deciziei nr. 292/ COM din 24 octombrie 2005 pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia comercială, maritimă şi fluvială, contencios administrativ şi fiscală, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 21 iunie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2302/2006. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 2266/2006. Comercial → |
|---|
