ICCJ. Decizia nr. 2359/2006. Comercial
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 2359/2006
Dosar nr. 11335/1/2005
(nr. vechi 2738/2005)
Şedinţa publică din 27 iunie 2006
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La data de 22 iulie 2002, reclamanta SC incitata SC I.F. SRL Târgu Secuiesc a chemat în judecată pe pârâţii C.L.M. TÂRGU SECUIESC şi SC G.C. SRL TÂRGU SECUIESC pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună obligarea pârâtei Societatea Comercială la încheierea unui contract de furnizare apă pentru consum pe durata contractului de locaţie până la 25 decembrie 2005, redeschiderea de îndată a instalaţiei de racord la apă de consum şi potabilă cu 1.000.000 lei daune pe zi de întârziere, cu cheltuieli de judecată.
Ulterior, reclamanta şi-a precizat acţiunea solicitând obligarea pârâtului C.L.M. TÂRGU SECUIESC la încheierea contractului de vânzare cumpărare în baza HG nr. 389/1996 cu modificări, a complexului balnear F. Târgu Secuiesc şi obligarea pârâtei SC G.C. SRL TÂRGU SECUIESC la restituirea sumei de 100.000.000 lei contravaloare apă de consum şi potabilă achitată în plus, în perioada 1998 - 2001, constatarea investiţiilor efectuate şi suportarea acestora.
Pârâtul C.L.M. TÂRGU SECUIESC a formulat o cerere reconvenţională, prin care a solicitat rezilierea contractului de închiriere, pentru Complexul de alimentaţie publică şi hotel F. SRL Târgu Secuiesc şi evacuarea reclamantei, care nu a asigurat buna funcţionare fiindu-i retrasă autorizaţia sanitară.
Prin sentinţa civilă nr. 80 din 27 ianuarie 2005, Tribunalul Covasna a admis în parte acţiunea precizată de reclamantă şi a obligat pe pârâtul C.L.M. TÂRGU SECUIESC la plata sumei de 175.824.700 lei cu titlu de investiţii, cu drept de retenţie asupra unităţii hoteliere menţionate mai sus, până la plata sumei datorate.
Totodată a obligat pe pârâta SC G.C. SRL TÂRGU SECUIESC la plata sumei de 951.411 lei excedent la plata consumului de apă şi au fost respinse capetele de cerere privind încheierea contractului de furnizare şi redeschidere a instalaţiilor de apă, precum şi la încheierea contractului de vânzare cumpărare şi a desdăunărilor cerute.
A fost respinsă şi cererea reconvenţională formulată de pârâtul C.L.M. TÂRGU SECUIESC, cu obligarea pârâţilor la cheltuieli de judecată.
Curtea de Apel Braşov, prin Decizia civilă nr. 73 din 28 aprilie 2005, a admis în parte apelul reclamantei, a schimbat în parte sentinţa civilă de mai sus, în sensul că a majorat suma pe care pârâtul C.L.M. TÂRGU SECUIESC o datorează reclamantei cu titlu de investiţii de la 175.824.700 lei la 270.000.000 lei, menţinând restul dispoziţiilor. De asemenea a fost respins apelul pârâtului C.L.M. TÂRGU SECUIESC cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 3.245.439 lei.
Împotriva acestei din urmă hotărâri judecătoreşti, pârâtul C.L.M. TÂRGU SECUIESC a declarat recurs, solicitând, în esenţă, respingerea apelului reclamantei întrucât în mod greşit s-a reţinut un drept de retenţie în favoarea acestuia cât timp neavând un drept de folosinţă şi fără contract nu poate fi ocupat spaţiul respectiv, iar pentru lucrările efectuate în perioada cât a folosit spaţiul reclamanta nu le poate pretinde decât pe cele pe care le-a reţinut corect instanţa de fond, iar nu pe cele stabilite în apel.
Recursul este nefondat pentru cele ce se vor arăta în continuare.
Din examinarea lucrărilor dosarului în raport de susţinerile pe care pârâtul le face prin recursul de faţă, se constată că nu sunt îndeplinite nici una dintre situaţiile prevăzute de art. 304 C. proc. civ., pentru a conduce la casarea sau modificarea hotărârii atacate.
În speţă, având în vedere verificările şi completările raportului de expertiză dispus, corect instanţa de apel a reţinut că lucrările efectuate după 1994 când reclamanta a intrat în posesia imobilului, sunt în sumă de 270.000.000 lei şi fiind incorporate acestuia sunt în sarcina Consiliului Local Târgu Secuiesc.
Având în vedere, că pârâtul datorează această sumă, instanţa a procedat corespunzător prin acordarea unui drept de retenţie în favoarea reclamantei creditoare până la achitarea acestuia.
În consecinţă, este irelevantă susţinerea recurentului, care contestă dreptul de retenţie acordat în condiţii legale menţionat mai sus, cât timp ar mai putea folosi spaţiul respectiv în lipsa unui contract.
Cum, cererea sa reconvenţională, de evacuare a reclamantei a fost corect respinsă de instanţe, măsura acordării dreptului de retenţie în favoarea reclamantei este temporară, până la achitarea sumelor corect reţinute de hotărârea ce se atacă în sarcina recurentului.
În consecinţă, recursul pârâtului Consiliului Local Târgu Secuiesc se priveşte ca nefondat şi va fi respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâtul C.L.M. TÂRGU SECUIESC împotriva deciziei nr. 73/ Ap din 28 aprilie 2005 a Curţii de Apel Braşov, secţia comercială.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 27 iunie 2006.
← ICCJ. Decizia nr. 2367/2006. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 2319/2006. Comercial → |
---|