ICCJ. Decizia nr. 2823/2006. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 2823/2006
Dosar nou nr. 16730/1/2005
(dosar vechi nr. 4109/2005)
Şedinţa publică din 5 octombrie 2006
Asupra contestaţiei în anulare de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la 4 septembrie 2003 reclamanta S.N.P. P. SA, sucursala Peco Neamţ cheamă în judecată pe pârâtele C.F.R. M. SA, sucursala Marfă Iaşi, SC P. SA Ploieşti şi S.N.P. P. SA, sucursala Arpechim Piteşti solicitând instanţei să oblige pe pârâta găsită în culpă la plata de daune în sumă de 8.901.505 lei preţ marfă lipsă la transport, cu cheltuieli de judecată.
Prin sentinţa civilă nr. 8356 din 5 noiembrie 2003 Judecătoria Ploieşti a respins acţiunea reclamantei ca nefondată.
Prin Decizia civilă nr. 130 din 11 februarie 2004, Curtea de Apel Ploieşti, secţia comercială şi de contencios administrativ, admite apelul reclamantei, schimbă în parte hotărârea instanţei de fond, în sensul că admite acţiunea reclamantei şi obligă pe pârâta C.F.R. M. SA, sucursala Iaşi la plata sumei de 8.901.505 lei contravaloare marfă lipsă în timpul transportului din culpa cărăuşului şi a sumei de 1.175.180 lei cheltuieli de judecată, respingând acţiunea faţă de celelalte pârâte.
Prin Decizia nr. 1560 din 8 martie 2005, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia comercială, admite recursul declarat de pârâta C.F.R. M. SA, sucursala Iaşi împotriva deciziei instanţei de apel pe care o modifică în sensul că respinge apelul reclamantei, reţinând că transportul a fost eliberat de cărăuş fără obiecţii, destinatarul semnând scrisoarea de trăsură, şi fără a se fi întocmit un act de constatare cu privire la starea mărfii conform art. 75 alin. (1) din Regulamentul C.F.R./1997 în vigoare la data transportului, procesul verbal de constatare încheiat după eliberarea mărfii şi nesemnat de cărăuş neputându-i fi opozabil acestuia pentru a se putea dispune antrenarea răspunderii sale conform art. 83 alin. (1) din Regulamentul C.F.R. menţionat.
Împotriva deciziei pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, reclamanta formulează contestaţie în anulare solicitând, cu invocarea art. 318 – art. 321 C. proc. civ., admiterea acesteia, desfiinţarea hotărârii din recurs, rejudecarea recursului pârâtei, respingerea acestuia ca nefondat şi menţinerea deciziei Curţii de Apel Ploieşti, recurată de pârâtă.
În susţinerea contestaţiei sale contestatoarea se întemeiază pe art. 318 teza I-a C. proc. civ., arătând că Decizia contestată „este rezultatul unei greşeli materiale, de fapt, esenţială şi involuntară", întrucât instanţa de recurs a reţinut din eroare că nu s-au făcut dovezile legale pentru antrenarea răspunderii cărăuşului feroviar, rezultând din procesul verbal preliminar din 13 iunie 2003 şi din procesul verbal de recepţie nr. 234 din 13 iunie 2003, că vagonul în cauză a ajuns în staţia de destinaţie cu evenimente, respectiv urme de violare şi lipsuri cantitative respectiv scurgeri de produs, şuruburi lipsă la flanşe, un fluture căzut, joc capac, lipsă de 340 kg. produs.
Prin întâmpinarea depusă la dosar, pârâta intimată C.F.R. M., sucursala Iaşi solicită respingerea contestaţiei în anulare formulată de reclamanta contestatoare, Decizia contestată nefiind rezultatul unei greşeli materiale săvârşite de instanţa supremă.
Din examinarea actelor dosarului se constată că în contestaţia în anulare contestatoarea reia apărările formulate în întâmpinarea depusă în dosarul de recurs, precum şi că actele însoţitoare au fost avute în vedere de instanţa de recurs în pronunţarea deciziei contestate, ele aflându-se în dosarul de apel precum şi în dosarul instanţei de fond.
Din Decizia contestată rezultă că instanţa de recurs a examinat toate actele invocate de contestatoare şi a pronunţat o hotărâre legală şi temeinică, dezlegarea pricinii nefiind rezultatul unei greşeli materiale, instanţa reţinând corect că procesul verbal de recepţie şi procesul verbal preliminar, invocate de contestatoare, au fost încheiate ulterior eliberării mărfii la destinaţie, nefiind semnate de către cărăuş.
Astfel fiind, se constată că nu sunt întrunite condiţiile art. 318 C. proc. civ. şi, pe cale de consecinţă, Curtea urmează să respingă contestaţia în anulare formulată de reclamantă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge contestaţia în anulare formulată de contestatoarea SC P. SA, sucursala P. Neamţ - Piatra Neamţ împotriva deciziei nr. 1560 din 8 martie 2005 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia comercială.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 5 octombrie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2842/2006. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 2809/2006. Comercial → |
|---|
