ICCJ. Decizia nr. 3321/2006. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 3321/2006
Dosar nr. 3030/1/2006
Şedinţa publică din 1 noiembrie 2006
Deliberând asupra recursului de faţă,
Reclamanza SC S.P.C. SRL Batoş şi reclamanţii S.V. şi S.M.A. au solicitat, ca, în contradictoriu cu pârâta F.F. din Reghin că se constate nulitatea absolută a contractului de credit nr. 185/1999 încheiat între SC S.P.C. SRL Batoş şi pârâtă, a contractului de garanţie imobiliară nr. 544 din 20 ianuarie 2000 încheiat între reclamanţii S.V. şi S.M.A. şi pârâtă.
Motivându-şi acţiunea, reclamanţii arată că F.F. a acordat SC S.P.C. SRL Batoş un credit în sumă de 13.500 dolari S.U.A. pentru construirea unei fabrici de paste făinoase în localitatea Reghin. Creditul a fost garantat cu imobilul celorlalţi doi reclamanţi persoane fizice, situat în Suseni, nr. 244. Deşi reclamanta susţine că a achitat atât împrumutul cât şi dobânzile însă pârâta pretinde că ar mai avea de plată o diferenţă de 7.295,43 dolari S.U.A.
Reclamanţii consideră convenţia nulă absolut deoarece se întemeiază pe o cauză ilicită; fundaţia nu avea ca obiect de activitate împrumuturi şi calculează abuziv dobânzi penalizatoare şi comisioane suplimentare.
Tribunalul Comercial Târgu Mureş a respins acţiunea reclamanţilor reţinând că la data încheierii celor 2 acte juridice atacate nu era încă în vigoare OG nr. 26/2000 şi potrivit Legii nr. 21/1924 şi a actelor constitutive fundaţia putea finanţa pe bază de credit iniţiative private.
S-a apreciat că, potrivit art. 100 din Legea nr. 99/1999, orice persoană, dacă nu primeşte depozite poate acorda împrumuturi fără a fi aplicabile dispoziţiile Legii bancare nr. 58/1998.
Referitor la natura nerambursabilă a creditului s-a reţinut că aceasta priveşte raporturile dintre Statul Român şi Statul Elveţian dar nu şi raporturile cu reclamanţii.
Nici aspectul privind modificarea discreţionară a dobânzilor nu a fost acceptat ca putând reprezenta o cauză de nulitate ţinând de executarea contractului şi nu de constituirea lui.
Împotriva acestei sentinţe au declarat apel atât rclamanta SC S.P.C. SRL Batoş cât şi pârâta.
Curtea de Apel Târgu Mureş, prin Decizia nr. 69 din 10 noiembrie 2005, a respins, ca nefondate, ambele apeluri reţinând următoarele:
În ceea ce priveşte apelul reclamantei s-a apreciat că, în mod corect a reţinut instanţa de fond că pârâta nu a desfăşurat activitate tipic bancară, sumele de bani neavându-şi originea în depozite atrase iar reclamanta a fost de acord cu clauzele contractului la data încheierii acestuia, neinvocându-se nici un viciu de consimţământ.
Cum obiectul acţiunii era limitat la constatarea nulităţii absolute a convenţiei instanţei de fond nu se putea pronunţa asupra altor aspecte.
Cu privire la apelul pârâtei instanţa de apel a reţinut că nu s-au dovedit cheltuielile de judecată potrivit art. 1169 C. civ.
Decizia a fost atacată cu recurs de către reclamanta SC S.P.C. SRL Batoş invocându-se motive ce se pot încadra în dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Se susţine că motivele de nulitate trebuiau analizate la data încheierii contractului şi nu în raport de motivele de fapt şi de drept intervenite ulterior încheierii acestuia.
Activitatea de creditare a fost introdusă după încheierea contractului de credit nr. 185/1999.
Recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Instanţele au analizat dacă existau cauze de nulitate la data încheierii contractului şi au reţinut corect faptul că nu exista o cauză ilicită a contractului la acea dată întrucât legea sub imperiul căreia s-a încheiat contractul respectiv Legea nr. 21/1924 nu interzicea fundaţiei să finanţeze iniţiative private.
Susţinerea recurentei că statutul fundaţiei nu prevedea activitatea de creditare este contrazisă de însăşi actul depus la dosar la fila 44 fond din care reiese că fundaţia avea ca scop sprijinirea dezvoltării agriculturii prin ajutoare financiare, sprijin acordat iniţiativelor agro-economice.
Faptul că instanţele s-au referit şi la reglementările ulterioare încheierii contractului, aceasta s-a datorat faptului că într-adevăr acestea au introdus condiţii mai restrictive pentru fundaţii dar referirea era tocmai în sensul că nu se aplică aceste reglementări ulterioare.
Negăsindu-se întemeiate motivele de recurs acesta urmează a fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamanta SC S.P.C. SRL BATOŞ, împotriva deciziei nr. 69/ A din 10 noiembrie 2005 a Curţii de Apel Târgu Mureş, secţia comercială şi de contencios administrativ, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 1 noiembrie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3329/2006. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 3313/2006. Comercial → |
|---|
