ICCJ. Decizia nr. 512/2006. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr.512/2006
Dosar nou nr. 11794/1/2005
Dosar vechi nr. 2853/2005
Şedinţa publică din 8 februarie 2006
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 2894 din 11 noiembrie 2004 Tribunalul Caraş Severin, a admis în parte acţiunea formulată de reclamanta SC F. SA împotriva pârâtei SC C.S. SA Reşiţa, obligând-o la 5.274.557.935 lei şi la suma de 80.050.000 lei, cheltuieli de judecată.
Instanţa a reţinut, că pretenţiile reclamantei sunt dovedite şi reprezintă contravaloarea unor lingotiere.
S-a apreciat că temeiul legal al cererii îl constituie contractul de vânzare-cumpărare încheiat de pârâţi.
Prin apelul declarat împotriva sentinţei, pârâta a invocat, nerealizarea procedurii de conciliere prevăzută de art. 7201 C. proc. civ.
Analizând hotărârea prin prisma motivului precizat, instanţa prin Decizia civilă nr. 100 din 18 iunie 2005 a admis apelul, modificând-o în sensul respingerii cererii de chemare în judecată pentru nerealizarea procedurii de conciliere prevăzută de textul de lege invocat de pârâtă.
Pentru a pronunţa această decizie, s-a apreciat că instanţa de fond a ignorat neîndeplinirea cerinţei leale, impuse de prevederile art. 7201 C. proc. civ., chiar dacă această excepţie de inadmisibilitate a acţiunii nu a fost ridicată de către pârâtă ca mijloc de apărare la fond ci direct în apel.
Cum, în cauză nu s-a făcut dovada de către reclamanta intimată, că s-a realizat concilierea cerută de lege, în apel, prin prisma art. 109 alin. (2) C. proc. civ. s-a apreciat că cererea de chemare în judecată trebuia respinsă ca inadmisibilă.
Împotriva acestei decizii, reclamanta a declarat recurs în termen legal, susţinând, în esenţă, aplicarea greşită a dispoziţiilor art. 7201 C. proc. civ. de către instanţa de apel, care a ignorat dovezile din care rezultă realizarea procedurii prealabile de conciliere.
Cererea de recurs nu a fost motivată în drept.
Analizând Decizia în raport de critica formulată, urmează a se reţine că motivul de casare invocat îşi găseşte reglementarea în dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., critica fiind întemeiată.
Potrivit art. 7201 C. proc. civ., în litigiile comerciale evaluabile în bani, trebuie realizată procedura prealabilă de conciliere înainte de sesizarea instanţei.
Raţionamentul juridic descris din norma procesuală este acela că, procedându-se în acest mod se creează posibilitatea rezolvării litigiilor pe cale amiabilă.
Consecinţa ignorării acestor norme procesuale care au caracter imperativ este cea prevăzută de art. 109 alin. (2) C. proc. civ.
În cauză însă, în raport de lucrările aflate la dosar rezultă că instanţa de apel a aplicat greşit dispoziţiile legale reţinut în considerente, constatând în moc neîntemeiat că cererea de chemare este inadmisibilă.
Dovada concilierii rezultă din adresa din 29 aprilie 2004 şi este confirmată şi prin răspunsul la întâmpinarea depusă de pârâtă în apel.
În atare situaţie, pentru cele ce preced, în baza art. 312 C. proc. civ. recursul urmează a fi admis, a se modifica Decizia atacată în sensul respingerii apelului, cu consecinţa menţinerii sentinţei instanţei de fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamanta SC F. SA Iaşi împotriva deciziei civile nr. 100 din 18 mai 2005 a Curţii de Apel Timişoara, secţia comercială şi de contencios administrativ, modifică Decizia atacată în sensul că respinge apelul declarat împotriva sentinţei civile nr. 2894 din 11 noiembrie 2004 a Tribunalului Caraş Severin pe care o menţine în totalitate.
Irevocabilă.
Pronunţata în şedinţă publică, astăzi 8 februarie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 513/2006. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 499/2006. Comercial → |
|---|
