ICCJ. Decizia nr. 591/2006. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr.591/2006
Dosar nr. 28446/1/2004
Dosar vechi nr. 8789/2004
Şedinţa publică din 14 februarie 2006
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Reclamanta SCF A. SA Timişoara, a chemat în judecată pe pârâta A.P.A.P.S., solicitând obligarea acesteia la despăgubirile prevăzute de art. 82 din Legea nr. 99/1999 pentru localul F., restituit foştilor proprietari.
Tribunalul Timiş, prin sentinţa civilă 4361/ PI din 12 decembrie 2003, a respins acţiunea.
Instanţa de fond a reţinut în esenţă că reclamanta a deţinut imobilul în calitate de succesoare a fostului O.F.T., şi i-a fost atribuit în patrimoniu în temeiul art. 20 alin. (2) din Legea nr. 15/1990. Însă, reclamanta a făcut dovada că imobilul este numai în administrarea sa fără a proba dreptul pârâtei, de la care a cumpărat acţiunile.
Curtea de Apel Timişoara, prin Decizia civilă nr. 121 din 28 aprilie 2004 a respins apelul reclamantei considerând că dreptul de administrare operativă nu echivalează cu dreptul de proprietate, iar pentru ca societăţile comerciale cu capital de stat să intre în proprietatea bunurilor aflate în administrarea lor, prin efectele art. 20 alin. (2) din Legea nr. 15/1990, iar acest drept să fie recunoscut trebuia intabulat în cartea funciară.
Împotriva deciziei astfel pronunţate, reclamanta a declarat recurs întemeiat pe dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Recurenta susţine că hotărârea judecătorească atacată a fost dată cu aplicarea greşită a art. 324 din OUG nr. 88/1997; singura condiţie pentru acordarea despăgubirilor fiind deţinerea imobilelor şi evidenţierea în patrimoniul lor. Imobilul a fost deţinut de societatea comercială şi trecut în proprietatea sa în temeiul art. 20 alin. (2) din Legea nr. 15/1990 iar statul, prin F.P.S. şi apoi A.P.A.P.S. a devenit acţionar, aşa încât din momentul transformării O.F.T. în SCF A. SA dreptul de administrare directă s-a transformat la rândul său în drept de proprietate.
Recursul este nefondat şi va fi respins pentru considerentele ce se vor expune:
Dispoziţiile art. 20 alin. (2) din Legea nr. 15/1990 stabilesc dreptul de proprietate al societăţilor comerciale asupra bunurilor aflate în patrimoniul acestora, cu excepţia celor deţinute cu alt titlu.
Înregistrarea în cartea funciară numai a dreptului de administrare pe care autoarea reclamantei îl avea asupra imobilului revendicat, nu conferă reclamantei pretenţia de a considera imobilul ca aflat în patrimoniul său. Niciodată F.P.S. sau A.P.A.P.S. nu au avut un alt drept, decât acela de administrare a bunului, pentru a putea fi invocate prevederile art. 20 din Legea nr. 15/1990 şi art. 324 din OUG nr. 88/1997.
Statutul juridic al imobilului revendicat este consemnat în cartea funciară. Dreptul O.F.T. de administrare directă a fost radiat prin admiterea acţiunii proprietarului şi rectificată cartea funciară în care s-a consemnat dreptul de proprietate al acestuia cu titlu de restituire în baza Legii nr. 10/2001.
Susţinerea recurentei privind dobândirea dreptului de proprietate în temeiul Legii nr. 15/1990 este nepertinentă. Niciodată imobilul nu s-a aflat în patrimoniul statului, respectiv al O.F.T. pentru a trece în patrimoniul succesoarei acesteia. Dreptul de administrare conferă titularului numai o parte din atributele dreptului de proprietate, posesia şi folosinţa, fără ca acestea să poată fi spuse proprietarului.
În această măsură în patrimoniul societăţii comerciale s-a aflat imobilul cu un alt titlu decât acela de proprietate, fără a-i putea conferi dreptul de a cere despăgubiri în temeiul art. 324 din Legea nr. 99/1999.
Considerând că instanţele de fond au pronunţat hotărâri legale şi temeinice, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va respinge ca nefondat recursul declarat împotriva deciziei nr. 121 din 28 aprilie 2004, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta SCF A. SA Timişoara, împotriva deciziei nr. 121 din 28 aprilie 2004 a Curţii de Apel Timişoara, secţia comercială şi de contencios administrativ.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţa publică, astăzi 14 februarie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 592/2006. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 590/2006. Comercial → |
|---|
