ICCJ. Decizia nr. 643/2006. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr.643/2006
Dosar nou nr. 16476/1/2005
Dosar vechi nr. 4027/2005
Şedinţa publică din 15 februarie 2006
Asupra contestaţiei în anulare de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea adresată acestei instanţe la data de 15 noiembrie 2005, înregistrată la nr. 4027, contestatorul B.V.A. a solicitat, în contradictoriu cu intimaţii SC S. SA, N.M.V., I.A.D., D.G., S.D. şi P.M.R., anularea deciziei nr. 3779, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la data de 21 iunie 2005, în dosarul nr. 646/2005, pentru motivul prevăzut de art. 318 alin. (1) teza 1 C. proc. civ.
În motivarea acestei cereri s-a arătat, în esenţă, că recursul a fost respins, întrucât, din eroare, instanţa a considerat că modificările de acceptare a ofertei înregistrate la pârâţii furnizori au fost făcute la data de 16 februarie 2004, deci peste termenul legal de 30 de zile, invocând fax-urile aflate în dosarul de fond, cu toate că din aceste înscrisuri rezultă că menţionatele notificări au fost transmise la data de 13 februarie 2004, deci înăuntrul termenului de 30 zile.
În vederea soluţionării contestaţiei în anulare s-a ataşat dosarul secţiei comercial a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 646/2005, în care s-a pronunţat Decizia contestată, prin care s-a respins, ca nefondat, recursul declarat de reclamantul B.V.A., împotriva deciziei comerciale nr. 562 din 7 decembrie 2004 a secţiei a V-a comercială a Curţii de Apel Bucureşti.
Este de observat că prin prezenta contestaţie în anulare a fost vizat primul motiv prevăzut de art. 318 C. proc. civ., în conformitate cu care hotărârea instanţei de recurs poate fi atacată, pe această cale, când dezlegarea dată este rezultatul unei greşeli evidente.
Cum contestaţia în anulare este o cale extraordinară de atac creată de lege doar pentru remedierea unor greşeli formale în legătură cu examinarea recursului, iar nu pentru reformarea unor greşeli de fond şi cum, în cauză, respingerea recursului nu este rezultatul unei greşeli materiale, în sensul menţionatului text legal, ci a modului în care instanţa a înţeles să aplice dispoziţia legală privitoare la termenul în care se face exprimarea intenţiei de a accepta sau refuza oferta, în raport de materialul probator administrat, Înalta Curte constată neîndeplinirea condiţiilor prevăzute de art. 318 alin. (1) teza 1 pentru admisibilitatea acestei cereri, ştiut fiind că legiuitorul nu a urmărit prin această cale extraordinară de atac, specială, de retractare, să deschidă părţilor posibilitatea recursului la recurs pe motiv că s-a stabilit, eronat, situaţia de fapt.
Aşa fiind, pentru considerentele arătate, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, contestaţia în anulare îndreptată împotriva deciziei nr. 3779, pronunţată de secţia comercială a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 21 iunie 2005 în dosarul nr. 646/2005.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge contestaţia în anularea deciziei nr. 3779 din 21 iunie 2005 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia comercială, formulată de B.V.A.
Irevocabilă.
Pronunţata în şedinţă publică, astăzi 15 februarie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 65/2006. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 637/2006. Comercial → |
|---|
