ICCJ. Decizia nr. 747/2006. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr.747/2006
Dosar nou nr. 13576/1/2005
Dosar vechi nr. 3299/2005
Şedinţa publică din 21 februarie 2006
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Decizia nr. 646 din 1 iunie 2005, Curtea de Apel Bucureşti a respins ca nefondată acţiunea în anulare formulată de petenta A.D.S., împotriva sentinţei arbitrale din 16 decembrie 2004, pronunţată de Curtea de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă Tribunalul Bucureşti în contradictor cu intimata SC O. SA Craiova.
S-a reţinut în motivarea deciziei ca fiind neîntemeiate criticile petentei privind modul de soluţionare a excepţiilor lipsei de interes şi a inadmisibilităţii faţă de faptul că în şedinţa din 18 noiembrie 2004 a tribunalului arbitral reclamanta a depus cerere de complinire în sensul că a solicitat restituirea sumei de 4.302.870.490 lei, modificând acţiunea în constatare iniţial formulată în acţiune în realizarea dreptului.
Au fost înlăturate şi celelalte critici privind restituirea sumei reprezentând susţinere financiară cuvenită intimatei pârâte întrucât acestea antamând fondul litigiului nu pot fi invocate pe calea acţiunii în anulare, iar conform art. 35811 C. proc. civ. aprecierea probelor se face de către arbitrii potrivit convingerii lor intime.
În contra acestei decizii a declarat recurs reclamanta (pârâta arbitrală) A.D.S. pentru motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. în a cărei dezvoltare arată că:
- în mod greşit s-a respins excepţia lipsei de interes a acţiunii arbitrale în constatare, în raport de prevederile art. 111 C. proc. civ., deoarece inexistenţa unui debit este o situaţie de fapt iar nu un drept real al intimatei reclamante;
- acţiunea arbitrală a fost prematur introdusă întrucât intimata SC O. SA reclamantă arbitrală nu a realizat procedura prealabilă prevăzută de art. 7201 C. proc. civ.;
- în mod nelegal tribunalul arbitral a obligat-o la restituirea sumei de 3.302.870.490 lei, reprezentând susţinerea financiară, fără a fi îndeplinite condiţiile plăţii nedatorată;
- sumele încasate de recurenta A.D.S. reprezintă suma datorată de intimată în baza contractului de concesiune care deşi a încheiat contract de asigurare pentru anul agricol 2002/2003 nu i-a cesionat poliţele de asigurare, fiind încălcate şi prevederile HG nr. 315/2002 şi ale Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 268/2001 cu privire la compensare.
Intimata SC O. SA Craiova a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului, arătând că în mod corect instanţa a reţinut modificarea cererii din acţiune în constatare în acţiune în realizare. În ce priveşte procedura prealabilă reglementată de art. 7201 C. proc. civ., aceasta, deşi nu este obligatorie pentru promovarea unei acţiuni arbitrale, a fost îndeplinită. Mai susţine intimata că prin soluţionarea fondului nu au fost încălcate de către tribunalul arbitral bunele moravuri sau dispoziţii imperative ale legii.
Recursul nu este fondat.
Potrivit art. 364 C. proc. civ., hotărârea arbitrală poate fi desfiinţată numai prin acţiune în anulare pentru motivele pe care limitativ le prevede acest text de lege.
Recurenta şi-a întemeiat acţiunea în anulare pe dispoziţiile art. 364 lit. i) C. proc. civ., „hotărârea arbitrală încalcă ordinea publică, bunele moravuri ori dispoziţii imperative ale legii".
În dezvoltarea acestui motiv reclamanta referă la rezolvarea greşită a excepţiei inadmisibilităţii acţiunii în constatare în raport de prevederile art. 111 C. proc. civ., la neîndeplinirea condiţiilor plăţii nedatorate, la riscul contractului de concesiune, la nereţinerea compensaţiei susţinerii financiare cu redevenţa datorată prevăzută de HG nr. 318/2002, pentru modificarea şi completarea normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 268/2001, privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea A.D.S.
Toate aceste critici la care se adaugă excepţia prematurităţii acţiunii arbitrale în raport de prevederile art. 7201 C. proc. civ. sunt reiterate în recurs şi subsumate motivului de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Ori, se constată că, în perimetrul motivului de anulare a hotărârii arbitrale, ultima teză invocat de recurentă nu se includ criticile cu privire la stabilirea situaţiei de fapt pe larg evocată de recurentă, sau cu privire la interpretarea şi aplicarea prevederilor legale dispozitive ci numai criticile cu privire la încălcarea dispoziţiilor imperative ale legii, independent de situaţia de fapt stabilită.
În cauza de faţă nu se constată încălcarea unei dispoziţii imperative a legii în sensul celor mai sus arătate, cu precizarea că problema admisibilităţii acţiunii în constatare nu se mai pune câtă vreme aceasta a fost transformată în acţiune în realizare. În ce priveşte excepţia prematurităţii acţiunii arbitrale, aceasta, pe de o parte, nu a fost invocată prin acţiunea în anulare, iar pe de altă parte, procedura concilierii reglementată de art. 7201 C. proc. civ., şi care nu se identifică cu obligaţia pe care şi-o asumă părţile de a se rezolva un litigiu pe cale amiabilă, este incidentă numai justiţiei statale, fiind incompatibilă cu justiţia privată pentru a cărei activare este suficientă, în cazul dat, clauza compromisorie.
Aşa fiind, Înalta Curte va respinge recursul declarat ca nefondat, menţinând ca legală Decizia atacată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta A.D.S. Bucureşti, împotriva deciziei comerciale nr. 646 din 1 iunie 2005 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 21 februarie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 748/2006. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 745/2006. Comercial → |
|---|
