ICCJ. Decizia nr. 98/2006. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr.98/2006
Dosar nou nr. 7646/1/2005
Dosar vechi nr. 1813/2005
Şedinţa publică din 17 ianuarie 2006
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Curtea de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Galaţi a pronunţat hotărârea nr. 167 din 1 noiembrie 2002, în dosarul nr. 167/2002, prin care a admis acţiunea formulată de reclamanta SC G.N. SRL Vânători, împotriva pârâtei SC S.A.B. SA şi a obligat pârâta să plătească reclamantei suma de 538.506.423 lei, reprezentând diferenţă de preţ, suma de 12.706.965.180 lei penalităţi de întârziere şi suma de 130.864.063 lei cheltuieli arbitrale.
Instanţa arbitrală a reţinut că principala obligaţie a cumpărătorului este potrivit dispoziţiilor art. 1361 C. civ., aceea de plată a preţului, iar în contract au fost stabilite penalităţi de 2 % pe zi din valoarea totală a contractului pentru întârzierea în plată. pârâta a achitat în parte şi cu întârziere preţul utilajelor cumpărate, astfel că reclamanta a solicitat penalităţi de întârziere pentru perioada 25 decembrie 2000 – 6 februarie 2001, respectiv pentru 53 de zile, în sumă de 12.706.965.180 lei.
Împotriva acestei hotărâri pârâta SC S.A.B. SA a formulat acţiune în anulare prin care solicită anularea hotărârii nr. 167 din 1 noiembrie 2002 şi suspendarea executării silite până la soluţionarea prezentei acţiuni.
Curtea de Apel Alba Iulia, secţia comercială şi contencios administrativ, urmare strămutării dosarului, prin Decizia nr. 272 din 14 martie 2005 a admis acţiunea în anulare şi a dispus anularea hotărârii arbitrale nr. 167/2000 pronunţată de Curtea de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Galaţi şi în fond a respins acţiunea reclamantei SC G.N. SRL Vânători, împotriva pârâtei SC S.A.B. SA Braşov pentru pretenţii, cu obligarea reclamantei la plata sumei de 65.482.000 lei cheltuieli de judecată. S-a luat act de renunţarea la judecata cererii de suspendare a executării sentinţei atacate.
În pronunţarea acestei hotărâri, admisă în temeiul art. 304 alin. (1) lit. i) C. proc. civ., s-a reţinut că între părţi s-a încheiat contractul din 28 iulie 2000, prin care reclamanta vânzătoare SC G.N. SRL a vândut pârâtei cumpărătoare SC S.A.B. SA utilaje tehnice şi anume, centrală termică cu anexe în stare de funcţionare şi trei camere cu anexe la preţul de 300.000 dolari S.U.A. fără T.V.A., produsele urmând să fie recepţionate la vânzător şi ridicate de cumpărător.
S-a prevăzut că plata se va face cel mai târziu la 15 decembrie 2000, întârzierea fiind sancţionată cu penalităţi de 2 % pe zi întârziere din valoarea totală a contractului.
Predarea utilajelor urma să se facă în 3 zile de la semnarea contractului.
S-a reţinut că hotărârea arbitrală s-a pronunţat cu încălcarea ordinii publice şi a dispoziţiilor imperative ale legii, motive de anulare prevăzute de art. 304 lit. i) C. proc. civ.
Clauza penală aplicată prin hotărârea arbitrală este abuzivă, nulă absolut, pentru faptul că este excesivă, fiind stabilită în procent de 2 % la valoarea totală a contractului şi nu referitor la partea neexecutată. Prin aplicarea acestei clauze penalitatea de 200.000.000 lei /zi ar duce ca pentru 53 de zile să se depăşească dublul întregului preţ convenit, încălcându-se principiul proporţionalităţii prestaţiilor părţilor, din cadrul contractelor sinalagmatice, creându-se un dezechilibru vădit între obligaţiile părţilor.
S-a mai reţinut că pretenţiile pe fond sunt neîntemeiate, întrucât preţul a fost achitat integral, conform declaraţiei reprezentantului reclamantei din 2 octombrie 2001.
S-a reţinut în întârzierea plăţii faţă de termenul limită din contract 15 decembrie 2000, admiterea excepţiei de neexecutare a contractului invocată de cumpărătoare.
Aceasta întrucât livrarea utilajelor nu s-a îndeplinit de reclamantă în 3 zile de la semnarea contactului (28 iulie 2000) ci abia la 8 august 2001, ridicarea acestora fiind împiedicată de reclamantă, conform dovezilor aflate la dosar.
Prin recursul declarat împotriva deciziei menţionate, la 26 aprilie 2005, reclamanta a cerut respingerea acţiunii în anulare, hotărârea pronunţată fiind nelegală, întrucât:
- greşit s-a reţinut întârzierea în predarea utilajelor, întrucât acesta au stat la dispoziţia pârâtei şi este culpa acesteia de a le fi ridicat numai la 8 august 2001;
- greşit s-a reţinut că s-au declarat stinse orice pretenţii faţă de pârâta debitoare prin plata întregii creanţe, întrucât declaraţia reprezentantului SC G.N. SRL cu declaraţia autentificată (dosarul curţii de apel) se referă la pretenţii derivând dintr-un dosar de executare nr. 1247/2001 al Judecătoriei Galaţi.
Recursul este nefondat şi urmează să fie respins pentru următoarele motive:
Hotărârea Curţii de Apel Alba Iulia a reţinut întemeiat că instanţa de arbitraj a pronunţat o hotărâre ce încalcă ordinea publică prin aplicarea unor penalităţi disproporţionate faţă de prestaţiile pârâtului.
Pe de altă parte, hotărârea de obligare a unui rest de preţ şi de penalităţi este în totală contradicţie cu actele dosarului.
Susţinerea recurentei în sensul că preţul nu a fost achitat integral şi că nu există o recunoaştere a sa în acest sens, este de înlăturat. Chiar recurenta prin adresa din 25 iunie 2002 recunoaşte că s-a plătit de pârâtă prin virament în 2000 şi 2001 suma de 214.564,72 dolari S.U.A.
Se mai adaugă plata prin compensare cu predare de produse de 149720,47 dolari S.U.A. astfel că totalul de 364.185,19 dolari S.U.A. acoperă debitul reclamat de 357.000 dolari S.U.A.
Nerespectarea termenului de plată de 15 decembrie 2000 din art. 5 din contract nu este imputabilă pârâtei, întrucât obligaţia de plată a preţului se naşte în momentul în care obligaţia corelativă de predare a utilajelor este îndeplinită. Ori, în speţă, instanţa a reţinut pe baza probelor depuse de pârâtă că utilajele nu au stat la dispoziţie acesteia pentru a fi ridicate.
În acest sens sunt ordinele de deplasare ale personalului pârâtei la reclamantă (7 august 2000 – 13 muncitori; septembrie 2000 – 10 muncitori; 27 noiembrie – 16 muncitori) însă predarea utilajelor complete a avut loc la 8 august 2001.
Rezultă că criticile recurentei sunt neîntemeiate şi nesusţinute cu probele din dosar, astfel că, anularea hotărârii arbitrale este legală, recursul urmând să fie respins ca nefondat.
În temeiul art. 274 C. proc. civ., recurenta urmează să plătească pârâtei suma de 570 RON, cheltuieli de judecată, reprezentând onorarii de avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamanta SC G.N. SRL Vânători, împotriva deciziei nr. 272 din 14 martie 2005 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia comercială şi contencios administrativ, ca nefondat.
Obligă recurenta la 570 RON cheltuieli de judecată către intimata-pârâtă.
Irevocabilă.
Pronunţata în şedinţă publică, astăzi 17 ianuarie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 983/2006. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 978/2006. Comercial → |
|---|
