ICCJ. Decizia nr. 1054/2007. Comercial
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 1054/2007
Dosar nr. 29951/3/2005
Şedinţa publică din 8 martie 2007
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin sentinţa nr. 374 din 2 februarie 2006, Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a comercială, a admis excepţia prematurităţii şi a respins acţiunea formulată de B.T.T. SA în contradictoriu cu SC V.U. SRL ca prematură.
Pentru a se pronunţa astfel, instanţa a reţinut că cerinţa prevăzută de art. 7201 C. proc. civ., are caracter absolut neputând fi înlocuită cu alte modalităţi care aparent ar atinge scopurile avute în vedere de legiuitor la momentul fixării acestei norme.
În aceste condiţii s-a reţinut că deşi reclamanta a apelat anterior depunerii acţiunii şi la procedura somaţiei de plată pentru realizarea aceleiaşi creanţe, această procedură a somaţiei de plată nu suplineşte obligaţia prevăzută de art. 7201 C. proc. civ.
A constatat tribunalul şi că reclamanta însăşi a recunoscut necesitatea îndeplinirii acestei proceduri în condiţiile în care pe lângă cererea formulată în cadrul procedurii somaţiei de plată a comunicat pârâtei o convocare la conciliere înscris care nu îndeplineşte cerinţele prevăzute de art. 7201 alin. (2) şi (3) C. proc. civ., şi nu constituie o veritabilă încercare de conciliere directă, deoarece nu cuprinde o dată fixă în acest scop.
Împotriva acestei sentinţe a promovat apel reclamanta susţinând în esenţă că norma prevăzută de art. 7201 alineat 3 C. proc. civ., este una dispozitivă astfel că neregularitatea invocată poate afecta valabilitatea procedurii prealabile numai dacă pârâtul o invocă până la prima zi de înfăţişare şi nu la al patrulea termen.
Pe soluţia instanţei privind prematuritatea acţiunii, apelanta susţine că instanţa de fond nu a argumentat motivul pentru care somaţia de plată nu poate substitui procedura prevăzută de art. 7201 C. proc. civ.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială, prin Decizia nr. 446 din 5 octombrie 2006, a admis apelul a desfiinţat sentinţa atacată şi a trimis cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
În motivarea soluţiei, instanţa de control judiciar a reţinut că dispoziţiile art. 7201 alin. (3) C. proc. civ., precizează că data comunicării nu se va fixa mai devreme de 15 zile de la data primirii actelor comunicate, însă legiuitorul a avut în vedere acest termen minim pentru a da posibilitatea debitoarei să-şi pregătească apărarea şi punctul său de vedere.
S-a apreciat că în speţă, scopul avut de legiuitor a fost îndeplinit, în sensul că reclamanta înainte de introducerea acţiunii (18 august 2005) a formulat cerere pentru emiterea unei somaţii de plată pentru aceleaşi pretenţii, comunicată pârâtei de vreme ce aceasta s-a apărat reiterând excepţia prescripţiei.
Cum în cadrul procedurii somaţiei de plată pârâta a luat cunoştinţă de pretenţiile reclamantei, manifestându-şi opoziţia rezultă că a fost exprimată poziţia părţilor în sensul nerezolvării pe cale amiabilă a diferendului ceea ce conduce la realizarea raţiunii pentru care legiuitorul a instituit art. 7201 C. proc. civ.
Cu petiţia înregistrată, la data de 24 noiembrie 2006, SC V.U. SRL a declarat recurs criticile făcând referire la aspecte de nelegalitate considerând că s-a făcut o interpretare eronată a dispoziţiilor art. 7201 C. proc. civ.
Astfel, se susţine că somaţia de plată nu reprezintă calea amiabilă de rezolvare a diferendului dintre părţi, ba din contră înţelege să rezolve orice diferend pe cale amiabilă beneficiind de toate prerogativele pe care legislaţia în vigoare o conferă inclusiv procedura concilierii directe.
Recursul este fondat.
Potrivit dispoziţiilor art. 7201 C. proc. civ., reclamanta avea obligaţia înainte de introducerea cererii de chemare în judecată, să încerce soluţionarea litigiului prin conciliere directă cu cealaltă parte, în conformitate cu reglementarea legală existentă. În raport cu înscrisurile depuse la dosar reclamanta-intimată nu a respectat dispoziţiile menţionate.
Astfel, aşa cum a reţinut şi instanţa de fond cererea de conciliere directă nu cuprinde data fixată de reclamantă pentru convocarea debitorului, încălcând dispoziţiile imperative ale art. 7201 C. proc. civ.
Prin soluţionarea cauzei este irelevantă măsura în care din actele şi lucrările dosarului rezultă demersurile părţilor şi relaţiile dintre acestea deoarece chiar dacă ambele părţi au o imagine clară asupra aspectelor respective aceasta nu echivalează cu scopul şi necesitatea concilierii directe.
De altfel, actele de procedură efectuate în alte cauze, cum ar fi procedura somaţiei de plată nu pot fi echivalate drept demersuri legale privind această procedură prealabilă judecăţii.
Procedura somaţiei de plată nu constituie o modalitate care aparent ar stinge scopurile avute în vedere de legiuitor la momentul adoptării acestor norme.
Poziţia recurentei în cadrul somaţiei de plată nu reprezintă decât apărarea formulată în această fază procesuală, fiind nelegal refuzul instanţei de apel ca aceasta să beneficieze de toate prerogativele pe care legislaţia în vigoare o conferă în astfel de situaţii inclusiv aceea a concilierii directe.
Faţă de cele arătate văzând dispoziţiile art. 312 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâta SC V.U. SRL Bucureşti, prin administrator judiciar C. SRL Bucureşti, împotriva deciziei nr. 446 din 5 octombrie 2006, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia V a comercială.
Modifică Decizia atacată în sensul că respinge apelul declarat de SC B.T.P.T. SA Bucureşti, împotriva sentinţei nr. 374 din 2 februarie 2006 a Tribunalului Bucureşti.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 8 martie 2007.
← ICCJ. Decizia nr. 1106/2007. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 1044/2007. Comercial → |
---|