ICCJ. Decizia nr. 979/2007. Comercial
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 979/2007
Dosar nr. 272/64/2006
Şedinţa publică din 6 martie 2007
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:
La data de 10 martie 2006, reclamanta SC S.A. SA Sfântu Gheorghe a chemat în judecată pe pârâtul F.C., pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună rezilierea Contractului de Concesiune nr. 8579 din 31 octombrie 1994 şi a actelor adiacente, respectiv procesul verbal de licitaţie nr. 8524 din 28 octombrie 1994, cu cheltuieli de judecată.
Prin sentinţa civilă nr. 834 din 6 iulie 2006, Tribunalul Covasna a respins excepţiile privind lipsa de calitate procesuală activă şi pasivă invocate de pârâtă, iar pe fond a respins acţiunea reclamantei.
Apelul declarat de reclamantă împotriva acestei soluţii a fost respins de Curtea de Apel Braşov, prin Decizia civilă nr. 127 din 26 octombrie 2006.
Împotriva acestei din urmă hotărâri judecătoreşti, reclamanta a declarat recurs, solicitând, în esenţă, admiterea acţiunii sale aşa cum a fost formulată, întrucât s-a reţinut greşit că subconcesionarea efectuată în cauză este legală.
Recursul reclamantei este nefondat pentru cele ce se vor arăta în continuare.
Din examinarea susţinerilor pe care reclamanta le reiterează prin recursul de faţă în raport de probatoriile administrate în cauză, se constată că acestea nu pot conduce la casarea sau modificarea hotărârii atacate, întrucât nu sunt îndeplinite nici una dintre situaţiile prevăzute de art. 304 C. proc. civ.
În speţă, se constată că tocmai reclamanta a făcut susţineri contradictorii privind existenţa contractului pentru terenurile concesionate, pe care de altfel solicită a fi reziliat prin acţiune.
De altfel, corect instanţa de apel a respins susţinerea reclamantei privind neplata redevenţei prevăzute de contractul de concesiune, ca motiv de reziliere a contractului, întrucât conform art. 294 C. proc. civ., nu putea fi invocat în apel un motiv de reziliere care nu a fost menţionat prin acţiunea principală şi deci nu a fost examinat de instanţa de fond.
De asemenea, nu poate fi primită nici susţinerea reclamantei privind subînchirierea practicată de pârâtă, întrucât aceasta presupune numai transmiterea dreptului de folosinţă, în cauză nefiind dovedit că pârâta ar percepe chirie de la societatea căreia i-a vândut construcţia situată pe respectivul teren.
Trebuie reţinut că înstrăinarea garajului aflat pe terenul proprietate a SC I. SA Sfântu Gheorghe (antecesoarea reclamantei) nu poate avea ca efect şi o transmitere a concesiunii, fără acordul proprietarului, susţinerile reclamantei privind subconcesionarea nu pot fi primite şi au fost corect înlăturate prin hotărârea ce se atacă.
În consecinţă, recursul reclamantei se priveşte ca nefondat şi va fi respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta SC S.A. SA Sfântu Gheorghe împotriva deciziei nr. 127/ Ap din 26 octombrie 2006 a Curţii de Apel Braşov, secţia comercială.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 6 martie 2007.
← ICCJ. Decizia nr. 1044/2007. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 725/2007. Comercial → |
---|