ICCJ. Decizia nr. 1209/2007. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 1209/2007
Dosar nr. 3943/2/2006
Şedinţa publică din 16 martie 2007
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr. 3943/2/2006 petenta E. – S.C.M. – S.C.M. a solicitat anularea sentinţei arbitrale nr. 223 din 17 ianuarie 2005, pronunţată de Curtea de Arbitraj A.N.C.O.M. – U.C.E.C.O.M., constatarea calităţii petentei de proprietară a imobilului situat în Constanţa şi să se dispună suspendarea executării sentinţei arbitrare până la soluţionarea cauzei, în contradictoriu cu pârâtele R.S.A.T.C.M. – A.T.C.O.M. CONSTANŢA.
S-a susţinut că prin sentinţa nr. 223 de la 17 noiembrie 2005, pronunţată de Curtea Arbitrală de pe lângă Asociaţia Naţională a Cooperaţiei Meşteşugăreşti a fost admisă cererea reclamantei R.S.C.M. împotriva pârâtei A.T.C.M. CONSTANŢA şi a constatat că imobilul situat în Constanţa în suprafaţă de 114,42 m2 este proprietatea reclamantului, iar terenul aferent construcţiei, reprezentând cota indiviză din suprafaţa de 11,5 m2 este proprietatea de stat şi se află în folosinţa reclamantei.
Acţiunea în anulare formulată de petenta E.S.C.M. a fost respinsă, admiţându-se excepţia tardivităţii acesteia.
Pentru a pronunţa această sentinţă instanţa a reţinut că horărârea arbitrală a fost comunicată părţilor aflate în litigiu la data de 18 noiembrie 2005 iar acţiunea în anulare a fost formulată la data de 7 aprilie 2006, deci peste termenul prevăzut de lege.
Împotriva acestei decizii, petenta E.S.C.M. a introdus recurs în termen legal, în temeiul art. 304 pct. 7 şi 9 C. proc. civ.
În esenţă, recurenta invocă aplicarea greşită de către instanţa de fond a dispoziţiilor art. 365 alin. (2) C. proc. civ., menţinând că în mod nelegal s-a respins acţiunea ca fiind tardivă, de îndată ce sentinţa arbitrală nu i s-a comunicat, pe considerentul că nu a figurat ca parte în litigiu.
Recursul este nefondat.
Analizând sentinţa arbitrală nr. 223 din 17 noiembrie 2005 pronunţată în dosarul arbitral nr. 282/2005 rezultă că recurenta nu a fost parte în litigiu.
În atare situaţie, greşit a apreciat instanţa de fond că în raport de dispoiţiile art. 365 alin. (2) C. proc. civ., acţiunea este tardiv introdusă, aceste dispoziţii nefiind aplicabile în cauză, decât părţilor litigante.
Aşa fiind, cauza nu trebuia soluţionată pe excepţia tardivităţii în baza art. 137 alin. (1) C. proc. civ., situaţie în care sentinţa este afectată de nelegalitatea prevăzută de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Pentru cele ce preced în baza art. 312 C. proc. civ., urmează a se admite recursul, a se casa sentinţa şi a se trimite cauza spre soluţionare la instanţa de fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâta E.S.C.M. – S.C.M. CONSTANŢA împotriva sentinţei nr. 172 din 16 octombrie 2006 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială.
Casează sentinţa recurată şi trimite cauza la Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială pentru judecarea cauzei.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţa publică, astăzi 16 martie 2007.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1211/2007. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 120/2007. Comercial → |
|---|
