ICCJ. Decizia nr. 1731/2007. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 1731/2007
Dosar nr. 233/64/2006
Şedinţa publică din 9 mai 2007
Deliberând asupra recursurilor de faţă:
Reclamanta SC E.C. SRL Braşov a solicitat obligarea pârâtei SC C.A. SA Sibiu la plata daunelor de 6.893.052.400 lei, echivalentul a 168.658 euro, în baza contractului de asigurare, cât şi 64.472 lei dobânda legală pe perioada aprilie 2005 – mai 2006, cu cheltuieli de judecată.
Motivându-şi acţiunea, reclamanta arată că a încheiat un contract de asigurare seria DB nr. 0011369 privind pensiunea agroturistică din satul Predeluţ, pentru suma de 230.800 euro.
La data de 31 octombrie 2004 s-a produs un incendiu care reprezintă unul dintre riscurile asigurate însă pârâta a refuzat să plătească prejudiciul şi mai mult, a formulat plângere penală împotriva administratorului reclamantei. Hotărârea pronunţată ca urmare a acestei sesizări a stabilit că reprezentantul societăţii a fost de bună credinţă nefiind implicat în incendiu.
Tribunalul Braşov, prin sentinţa nr. 1250 din 28 iunie 2006, a admis acţiunea reclamantei şi a obligat-o pe pârâtă la plata sumei de 689.305 lei, echivalentul a 168.658 euro, 64.472 lei dobândă pe perioada aprilie 2006 şi 44.623 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut că între părţi s-a încheiat un contract de asigurare a pensiunii agroturistică din satul Predeluţ, suma asigurată fiind de 230.800 euro, din care 203.000 euro pentru clădire şi 27.800 euro pentru bunurile mobile.
În noaptea de 31 octombrie 2004 s-a produs un incendiu care a determinat distrugerea aproape totală a construcţiei şi a conţinutului acesteia.
S-a apreciat că există condiţiile răspunderii contractuale, prejudiciul este cert şi actual fiind determinat de expertiza dispusă în cauză.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel pârâta şi acesta a fost admis prin Decizia civilă nr. 136 din 9 noiembrie 2006 a Curţii de Apel Braşov. A fost schimbată, în parte, sentinţa şi s-a admis, în parte acţiunea reclamantei. A fost obligată pârâta să plătească reclamantei suma de 612.091 lei despăgubiri, 53.710 lei dobândă legală şi 39.844 lei cheltuieli de judecată. Au fost respinse restul pretenţiilor.
Instanţa de apel a apreciat că, potrivit expertizei din dosarul nr. 1756/2004 al Judecătoriei Zărneşti, valoarea părţii din construcţie care a fost distrusă de incendiu este de 144.955 euro concluzionând că, în mod greşit s-au acordat 155.661 euro şi, de asemenea şi dobânda trebuie calculată corespunzător despăgubirii acordate.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs ambele părţi.
Reclamanta invocă motivele prevăzute de art. 304 pct. 6, 8 şi 9 C. proc. civ. şi arată că s-a acordat mai puţin decât s-a cerut fără să se cerceteze probaţiunea din dosar.
Se mai arată că instanţa de apel nu a observat că există autoritate de lucru judecat în ceea ce priveşte suma prejudiciului.
Astfel, în dosarul de asigurare de dovezi nr. 1756/2004 al Judecătoriei Zărneşti s-a stabilit că lucrările de readucere a ruinei în situaţia anterioară incendiului valorează 152.778 euro iar lucrările de conservare a ruinei sunt de 883 euro; la acestea se adaugă valoarea bunurilor mobile distruse de incendiu, respectiv 14.997 lei, în total rezultând suma de 168.658 euro.
Pârâta critică Decizia invocând motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Se arată că valoarea distrugerilor pe care pârâta este de acord să le plătească este de 96.253,08 euro şi că în cauză se impunea o expertiză judiciară deoarece reclamanta nu deţine facturi pentru materiale.
Recursul reclamantei este fondat pentru următoarele considerente.
Instanţa de apel a acordat altceva decât s-a cerut neobservând că adiţionarea valorilor datorate ca despăgubiri s-a făcut iniţial greşit şi apoi a fost corectată de instanţa de fond astfel că valoarea părţii din construcţii distrusă de incendiu (respectiv lucrările de readucere la situaţia anterioară incendiului) era de 5.805.247.000 lei respectiv 152.778 euro la care se adaugă lucrările de conservare a ruinei de 883 euro.
Acesta este motivul pentru care la fond s-au acordat despăgubiri în cuantum de 168.658 euro respectiv 689.305 lei (noi).
Urmează a fi admis recursul reclamantei şi se va modifica Decizia în sensul respingerii apelului pârâtei şi menţinerii sentinţei de fond.
În ceea ce priveşte recursul pârâtei acesta este nefondat întrucât despăgubirile au fost stabilite pe calea unei expertize judiciare dispuse ca asigurare de dovezi astfel că în mod corect a fost respinsă ca inutilă proba cu expertiză pe parcursul procesului, aceasta fiind efectuată anticipat pentru a nu se pierde dovezile.
Este fără relevanţă faptul că nu au fost prezentate acte de provenienţă a materialelor deoarece acestea au fost evaluate de expert.
Negăsindu-se întemeiate motivele de recurs invocate de pârâtă, recursul acesteia urmează a fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamanta SC E.C. SRL Braşov împotriva deciziei nr. 136/ Ap din 9 noiembrie 2006 a Curţii de Apel Braşov, secţia comercială.
Modifică Decizia recurată în sensul respingerii apelului declarat de pârâta SC C.A. SA Sibiu împotriva sentinţei nr. 1250/ C din 28 iunie 2006 a Tribunalului Braşov, pe care o menţine.
Respinge recursul declarat de pârâta SC C.A. SA Sibiu împotriva deciziei nr. 136/ Ap din 9 noiembrie 2006 a Curţii de Apel Braşov, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 9 mai 2007.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1797/2007. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 1730/2007. Comercial → |
|---|
