ICCJ. Decizia nr. 1798/2007. Comercial

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA COMERCIALĂ

Decizia nr. 1798/2007

Dosar nou nr. 227/1285/2006

Şedinţa publică din 15 mai 2007

Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 28 februarie 2006 pe rolul Tribunalului Comercial Cluj, reclamantul C.L.M. Cluj – Napoca a solicitat, în contradictoriu cu pârâtele SC S.B. SA, SC A. SA Bonţida, SC D.I.E. SRL Cluj Napoca şi SC K. SRL Cluj Napoca să se constate că a încetat contractul de închiriere nr. 1367/1997 încheiat cu pârâta SC S. SA, având ca obiect imobilul situat în Cluj Napoca.

De asemenea, reclamanta a solicitat evacuarea pârâtelor din spaţiul menţionat anterior.

Prin sentinţa nr. 2689/C/2006 pronunţată la data de 29 mai 2006 în dosarul nr. 224/2006 de Tribunalul Comercial Cluj Napoca, acţiunea reclamantului a fost respinsă ca neîntemeiată.

În considerente s-a reţinut că pârâta SC A. SA s-a numit iniţial SC S. SA până la data de 28 decembrie 1992, iar apoi până la 15 iunie 2001 s-a numit SC A.B. SA.

S-a mai constatat că iniţial, convenţia s-a încheiat pe o durată de 5 ani, începând cu 28 octombrie 1997, convenindu-se ca în cazul în care la expirarea duratei convenţiei de locaţiune nici una dintre părţi nu o denunţă, ea se consideră prelungită pe o durată nedeterminată, aplicându-i-se prevederile locaţiunii fără termen.

În atare situaţie s-a considerat că pretenţiile reclamantului sunt neîntemeiate neputându-se formula o cerere de evacuare a pârâtei şi a celorlalţi locatari din imobilul în litigiu decât după ce s-a acordat un termen de preaviz chiriaşului, aşa cum prevede art. 1436 alin. (2) C. civ., iar cererea de chemare în judecată nu poate avea efectele unui concediu.

Împotriva sentinţei a formulat apel reclamantul, iar prin Decizia nr. 117 din 11 septembrie 2006 dată de Curtea de Apel Cluj, secţia comercială de contencios administrativ şi fiscal, apelul a fost anulat ca netimbrat.

Pentru a se pronunţa astfel, instanţa apelului a avut în vedere că apelul nu a fost timbrat anticipat aşa cum prevăd dispoziţiile art. 1 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru şi că, apelantul nu s-a conformat obligaţiei de timbrare potrivit înştiinţării transmise la 22 august 2006.

De asemenea, s-a considerat că în cauză nu operează scutirea legală de obligaţia timbrării şi s-a dat eficienţă dispoziţiilor art. 20 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 146/1997, respectiv de art. 35 alin. (5) din Normele metodologice de aplicare a legii, precum şi OG nr. 32/1995 privind timbrul judiciar, anulându-se apelul ca netimbrat.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamantul C.L.M. Cluj Napoca, invocând nelegalitatea deciziei conform art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

În motivarea recursului, reclamanta arată că s-a conformat obligaţiei de timbrare potrivit înştiinţării din data de 22 august 2006 şi a achitat taxa de timbru în valoare de 33,5 RON, în contul Consiliului Local Cluj Napoca, cu ordinul de plată nr. 1970 din 29 august 2006, document ce a fost expediat la dosarul cauzei împreună cu timbrul judiciar de 0,6 RON, anterior termenului din data de 11 septembrie 2006.

Recursul este fondat pentru următoarele considerente:

Prin art. 1 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru s-a instituit regula potrivit căreia, acţiunile şi cererile introduse la instanţa judecătorească sunt supuse taxelor judiciare de timbru, taxe ce se plătesc anticipat.

În cauză, reclamantul a fost înştiinţat că trebuia să depună taxa judiciară de timbru până la termenul din 11 septembrie 2006, după ce instanţa a constatat că apelul nu s-a timbrat anticipat.

Deşi, la data la care s-a pronunţat Decizia atacată, la dosar, nu se regăsea dovada îndeplinirii obligaţiei de timbrare, în recurs s-au depus acte conform art. 305 C. proc. civ., prin care se face dovada că reclamanta s-a conformat, achitând taxa de timbru la 29 august 2006.

Înalta Curte constată că reclamanta şi-a îndeplinit obligaţia de plată a taxei de timbru, aşa cum i s-a pus în vedere de către instanţă deşi, potrivit art. 26 alin. (2) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 146/1997 coroborat cu art. 17 din lege reclamantul face parte din categoria celor scutiţi legal de plata taxelor de timbru, fiind instituţie de interes public, taxa având ca obiect venituri publice în înţelesul alin. (3) al aceluiaşi articol.

În atare situaţie, Decizia atacată este nelegală, fiind afectată de motivul de nelegalitate reglementat de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., motiv pentru care, recursul va fi admis ca fondat.

Întrucât apelul a fost soluţionat pe cale de excepţie, devin incidente prevederile art. 312 alin. (3) şi (5) C. proc. civ., în sensul că, se va casa Decizia atacată, iar cauza va fi trimisă la aceeaşi instanţă pentru soluţionarea pe fond a apelului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul declarat de reclamantul Consiliul Local al Municipiului Cluj - Napoca prin Primar împotriva deciziei nr. 117 din 11 septembrie 2006 a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială şi de contencios administrativ, casează Decizia recurată şi trimite cauza aceleiaşi instanţe pentru judecare în fond.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 15 mai 2007.

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 1798/2007. Comercial