ICCJ. Decizia nr. 226/2007. Comercial
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 226/2007
Dosar nou nr. 11623/1/2005
(Dosar vechi nr. 2810/2005)
Şedinţa publică din 18 ianuarie 2007
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la 13 decembrie 2002, reclamantul V.G. a formulat cererea principală prin care a solicitat să se constate nulitatea absolută a H.A.G.A. a asociaţilor SC P.A. SRL Oradea din 12 iulie 2000, constatarea nulităţii absolute a actului adiţional autentificat sub nr. 2264 din 13 iulie 2000 şi a rezoluţiei nr. 4904 din 25 august 2000 a O.R.C. Bihor, şi restabilirea situaţiei anterioare încheierii acestora, precum şi cererea subsidiară având ca obiect restituirea drepturilor băneşti cuvenite, respectiv cota parte din activul net, dividende, contravaloarea părţilor sociale, ş.a., în contradictoriu cu pârâţii SC P.A. SRL Oradea, L.F.M., S.I. şi O.R.C. Bihor - Oradea.
Tribunalul Bihor - Oradea, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin încheierea din 23 noiembrie 2004, a disjuns cererea principală, care a format obiectul dosarului nr. 6584/COM/2004, în care s-a pronunţat sentinţa civilă nr. 2459/COM/2004, de cererea subsidiară.
Prin sentinţa civilă nr. 2459/ COM din 7 decembrie 2004, Tribunalul Bihor – Oradea, secţia comercială şi de contencios administrativ, a respins acţiunea reclamantului ca prescrisă.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut că acţiunea reclamantului este prescrisă, în raport de dispoziţiile art. 131 din Legea nr. 31/1990, că termenul de 15 zile curge de la data la care asociatul reclamant, care nu a luat parte la adunarea generală din 12 iulie 2000 a SC P.A. SRL Oradea a luat cunoştinţă de hotărâre, respectiv de la data de 25 august 2000, data înregistrării menţiunilor în registrul comerţului, iar cererea în anulare a H.A.G.A. s-a înregistrat la instanţă la data de 13 decembrie 2002, deci cu mult peste termenul legal.
Prin Decizia civilă nr. 18/ C din 10 mai 2005, Curtea de Apel Oradea, secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal, a respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamant împotriva hotărârii instanţei de fond, reţinând că termenul de 15 zile curge de la data de 24 octombrie 2000, când hotărârea în litigiu a fost publicată în M. Of., astfel că acţiunea reclamantului a fost tardiv formulată.
Împotriva menţionatei decizii, reclamantul V.G. a declarat recurs în temeiul art. 304 pct. 8, 9, 10 şi 4 C. proc. civ., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, solicitând în principal admiterea recursului, casarea deciziei şi trimiterea cauzei spre rejudecare Curţii de Apel Oradea, iar în subsidiar admiterea recursului, modificarea hotărârii şi admiterea în tot sau în parte a acţiunii sale, cu restabilirea situaţiei anterioare.
În mod concret se invocă faptul că instanţa de apel a făcut o greşită aplicare a dispoziţiilor art. 130 alin. (1) şi art. 131 alin. (2) şi (4) din Legea nr. 31/1990, că pentru 12 iulie 2000 A.G.A. nu a fost convocată, că nu a emis mandat pentru reprezentarea sa în A.G.A., că instanţa de apel nu a judecat toate cererile cu care a fost investită pentru motivele din apel, instanţa fiind într-o eroare cu privire la obiectul dedus judecăţii, că a fost în intenţia legiuitorului limitarea la 15 zile doar a termenului pentru introducerea cererii în constatarea nulităţii relative, cererea de constatare a nulităţii absolute fiind, potrivit principiilor generale ale dreptului civil, imprescriptibilă, art. 132 alin. (3) din Legea nr. 31/1990.
Înalta Curte, examinând recursul formulat prin prisma motivelor invocate, probelor administrate, dispoziţiilor art. 132 alin. (3) din Legea nr. 31/1990, constată că acesta este întemeiat.
Instanţa de fond a fost investită la 13 decembrie 2002 de reclamantul V.G. cu o cerere prin care a solicitat în principal să se constate nulitatea absolută a H.A.G.A. a SC P.A. SRL Oradea din 12 iulie 2000, nulitatea absolută a actului adiţional autentificat sub nr. 2264 din 13 iulie 2000 şi a rezoluţiei nr. 4904/2 din 25 august 2000 a O.R.C. Bihor şi restabilirea situaţiei anterioare încheierii acestor acte.
Potrivit art. 132 alin. (3) din Legea nr. 31/1990, republicată, „Când se invocă motive de nulitate absolută, dreptul la acţiune este imprescriptibil, iar cererea poate fi formulată şi de orice persoană interesată".
Cum art. 132 alin. (3) din Legea nr. 31/1990 prevede în mod expres imprescriptibilitatea dreptului la acţiune pentru motive de nulitate absolută a H.A.G.A. se constată că ambele instanţe au făcut o greşită aplicare a dispoziţiilor legale menţionate.
Avându-se în vedere situaţia creată şi că aspectele legate de fondul pricinii nu pot fi lămurite în recurs, întrucât potrivit art. 314 C. proc. civ., Înalta Curte hotărăşte asupra fondului cauzei în scopul aplicării corecte a legii, la împrejurări de fapt care au fost deja stabilite, or, în cauza de faţă acestea nu au fost stabilite, instanţele pronunţându-se pe excepţie, urmează a se admite recursul, a se modifica Decizia şi desfiinţa sentinţa şi a se trimite cauza spre rejudecare instanţei de fond.
Cu ocazia rejudecării, instanţa va analiza criticile şi apărările părţilor, va avea în vedere şi susţinerile pe care reclamantul le face în recurs, precum şi mandatul avocatului care l-a reprezentat pe reclamant la fond, pentru stabilirea cadrului procesual real.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamantul V.G. împotriva deciziei nr. 18/ C din 10 mai 2005 a Curţii de Apel Oradea, secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal pe care o modifică în sensul că admite apelul aceleeaşi părţi.
Desfiinţează sentinţa civilă nr. 2459/ COM din 7 decembrie 2004 a Tribunalului Bihor Oradea şi trimite cauza spre rejudecare Tribunalului Bihor.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 18 ianuarie 2007.
← ICCJ. Decizia nr. 227/2007. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 223/2007. Comercial → |
---|