ICCJ. Decizia nr. 2745/2007. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 2745/2007
Dosar nr. 3632/63/2006
Şedinţa publică din 21 septembrie 2007
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa nr. 4376 din 25 septembrie 2006 a Tribunalului Dolj, secţia comercială, s-a admis acţiunea astfel cum a fost precizată formulată de reclamanţii T.E., D.Z., B.I., A.F., B.I. împotriva pârâţilor C.L.M. CRAIOVA, SC G.I. SRL BUCUREŞTI şi în contradictoriu cu PRIMARUL MUNICIPIULUI CRAIOVA – A.S.
S-a constatat nulitatea contractului de concesiune nr. 257 din 1 aprilie 2005 încheiat între pârâţii C.L.M. CRAIOVA şi SC G.I. SRL şi a actului adiţional nr. 1 la acest contract în ceea ce priveşte concesionarea suprafeţei de 76 mp, teren situat în Craiova, teren ce aparţine reclamanţilor.
Tribunalul Dolj, secţia comercială, prin sentinţa nr. 46,38 din 4 decembrie 2006, a admis cererea formulată de reclamanta D.Z. de completare a dispozitivului sentinţei nr. 4376 din 25 septembrie 2006 pronunţată de aceeaşi instanţă, în sensul că s-a admis în parte cererea de acordare a cheltuielilor de judecată şi pârâţii C.L.M. CRAIOVA şi SC G.I. SRL cu sediul în Bucureşti au fost obligaţi la 5.110.000 lei cu acest titlu.
Prin Decizia nr. 37 a Curţii de Apel Craiova, secţia comercială, s-au admis apelurile declarate de reclamanta D.Z. şi de pârâţii C.L.M. CRAIOVA şi PRIMARUL MUNICIPIULUI CRAIOVA – A.S. împotriva celor două sentinţe pronunţate de Tribunalul Dolj şi s-a trimis cauza spre rejudecare Tribunalului Dolj, secţia contencios administrativ şi fiscal.
S-a reţinut în considerentele deciziei că actul a cărui nulitate se cere a fost emis de o autoritate publică, fiind un act administrativ, iar potrivit, art. 8 din Legea nr. 544/2004 competenţa materială în soluţionarea cauzei revenea secţiei de contencios administrativ şi fiscal şi nu secţiei comerciale aşa cum greşit a apreciat instanţa de fond.
Împotriva acestei decizii reclamanta D.Z. a declarat recurs în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ. şi a solicitat casarea acesteia şi trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Craiova, secţia comercială, ca instanţă competentă în soluţionarea litigiului.
A susţinut recurenta că în raport de obiectul litigiului, constatarea nulităţii contractului de concesiune şi a actului adiţional, nu sunt aplicabile dispoziţiile art. 8 din Legea nr. 544/2004 care se referă la fazele premergătoare unui contract administrativ sau la litigii legate de aplicarea şi executarea contractului administrativ. Că dispoziţiile art. 2 alin. (1) lit. c) din acest act normativ prevăd că sunt asimilate actelor administrative şi contractele încheiate de autorităţile publice care au ca obiect punerea în valoare a bunurilor proprietate publică, dar în speţă suntem în prezenţa unui contract de drept privat, iar suprafaţa de 78 mp la care se referă i-a fost restituită prin dispoziţia primarului, în aplicarea Legii nr. 10/2001.
Prin întâmpinare intimata SC G.I. SRL a solicitat respingerea recursului întrucât, potrivit art. 8 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 instanţa de contencios administrativ este competentă să soluţioneze şi litigiile legate de încheierea, modificarea, interpretarea şi încetarea contractului administrativ, iar legea nr. 219/1998 privind regimul concesiunilor se referă atât la bunuri proprietate publică cât şi la cele proprietate privată.
Recursul nu este fondat.
Obiectul litigiului dedus judecăţii astfel cum a fost precizat îl constituie anularea contractului de concesiune nr. 257 din 1 aprilie 2005 încheiat între C.L.M. Craiova prin Primar în calitate de concedent şi SC G.I. SRL cu sediul în Bucureşti în calitate de concesionar.
Potrivit art. 8 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 astfel cum a fost modificată, instanţa de contencios administrativ este competentă să soluţioneze litigiile care apar în fazele premergătoare încheierii unui contract administrativ, precum şi orice litigii legate de încheierea, modificarea, interpretarea, executarea şi încetarea contractului administrativ.
Având în vedere că prin acţiune se solicită anularea unui act încheiat cu o autoritate publică şi în raport de dispoziţiile legale menţionate, competenta materială în soluţionarea litigiului aparţine Tribunalului Dolj, secţia contencios administrativ şi fiscal, aşa cum în mod legal a reţinut instanţa de apel.
Susţinerea recurentei că în speţă nu sunt aplicabile dispoziţiile Legii nr. 219/1998 privind regimul concesiunilor deoarece aceasta se referă numai la bunurile proprietate publică, va fi înlăturată, cât timp dispoziţiile art. 1 din actul normativ menţionat privesc şi bunurile proprietate privată.
Pe de altă parte, contractul de concesiune a cărui nulitate se solicită a fost încheiat în temeiul Legii nr. 219/1998 aşa cum s-a menţionat în Capitolul I în vigoare la data introducerii acţiunii, care prevedea la art. 27 alin. (3) că acţiunea în justiţie se introduce la secţia de contencios administrativ a tribunalului în a cărui circumscripţie se află sediul autorităţii contractante.
Afirmaţia recurentei că suprafaţa de 76 mp i-a fost restituită prin dispoziţia primarului în aplicarea legii nr. 10/2001 şi deci nu suntem nici în prezenţa unei proprietăţi private a Consiliului Local Craiova, este fără relevanţă în ceea ce priveşte competenţa în soluţionarea litigiului, cu atât mai mult cu cât la data încheierii contractului de concesiune terenul era în proprietatea C.L.M. Craiova.
Pentru considerentele reţinute, urmează ca potrivit dispoziţiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ., să se respingă, ca nefondat, recursul reclamantei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamanta D.Z., împotriva deciziei nr. 37 din 20 februarie 2007, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia comercială, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 21 septembrie 2007.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2746/2007. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 2740/2007. Comercial → |
|---|
