ICCJ. Decizia nr. 2795/2007. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 2795/2007
Dosar nr. 2709/33/2006
Şedinţa publică din 26 septembrie 2007
Asupra cererilor de recurs de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar constată că, prin sentinţa comercială nr. 13.546 din 14 decembrie 2004, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia comercială, în dosarul nr. 11.718/2004, s-a declinat în favoarea Tribunalului Cluj competenţa materială pentru soluţionarea acţiunii comerciale formulată de reclamanta A.V.A.S. BUCUREŞTI împotriva pârâtei ASOCIAŢIA P.A.S. A. CLUJ-NAPOCA.
Prin sentinţa comercială nr. 74 din 20 martie 2006, pronunţată în dosarul nr. 136/2005, Tribunalul Comercial Cluj a admis acţiunea formulată şi precizată şi a obligat pârâta să plătească reclamantei suma de 7.194.317.487 ROL daune interese în conformitate cu dispoziţiile art. 21 pct. 1 alin. (11) lit. a) din OG nr. 25/2002 şi 1.265.498.640 ROL cu titlu de daune interese ca urmare a distribuirii către Asociaţia P.A.S. A. a 836.970 acţiuni. Pârâta a fost obligată să restituie reclamantei un număr de 836.970 acţiuni şi să îi plătească 8.000 RON cheltuieli de judecata.
În motivarea sentinţei s-a reţinut că, la 27 ianuarie 1999, între părţi a intervenit contractul nr. C.J. 6, prin care s-au vândut un număr de acţiuni reprezentând 46,49 % din capitalul social al SC A.I.T. SA. S-a stabilit că plata să se facă în rate, în perioada 26 ianuarie 2000 - 26 ianuarie 2004, achitându-se un avans de 2.433.384.060 ROL.
Întrucât pârâta nu a putut achita în termen prima rată, în sumă de 1.000.000.000 ROL, a solicitat reclamantei fie suspendarea contractului, fie să considere că acesta este realizat la nivelul sumei achitate cu titlul de avans şi pentru care se pot aloca 113.352 acţiuni. Drept urmare, s-a încheiat actul adiţional la contract, reducându-se numărul acţiunilor la nivelul sumei achitate cu titlu de avans.
Prima instanţă a mai reţinut că, după încheierea contractului, SC A.I.T. SA s-a divizat în patru societăţi comerciale, iar cele 113.353 acţiuni repartizate în favoarea Asociaţiei P.A.S., împreună cu restul acţiunilor în număr de 453.401, pentru care plata urma să se facă eşalonat, au intrat în capitalul social al SC A.R. SA.
Prin actul adiţional la contract încheiat sub nr. 5 din 4 februarie 2003, între A.V.A.S. şi Asociaţia P.A.S., precum şi cu participarea SC T.C.T. T.A. SRL Cluj-Napoca, s-a convenit cesionarea celor 453.400 acţiuni în favoarea SC T.C.T. T.A. SRL, pârâta Asociaţia P.A.S. dobândind cele 113.352 acţiuni. Plata contravalorii acţiunilor dobândite de SC T.C.T. T.A. SRL, trebuia făcută până la 1 martie 2003, în caz contrar, contractul urma a fi desfiinţat de drept. Nu s-a contestat că aceasta şi-ar fi Îndeplinit obligaţia asumată, astfel că a intervenit pactul comisoriu de gradul IV, prevăzut în actul adiţional.
Drept consecinţă, instanţa de fond a reţinut că a operat pactul comisoriu menţionat şi că urmare a rezoluţiunii, trebuie ca pârâta să răspundă pentru neîndeplinirea obligaţiilor asumate prin contract. S-a mai motivat că, deşi a operat novaţia subiectivă, prin clauza penală inserata la art. 8, pârâta a înţeles să renunţe la prevederile actelor adiţionale încheiate anterior şi să rămână răspunzătoare pentru neîndeplinirea obligaţiilor asumate prin contract.
Admiterea acţiunii a fost justificată şi pe dispoziţiile art. 21 din OG nr. 25/2002, în ceea ce priveşte sumele care trebuie restituite.
În ceea ce priveşte 836.970 acţiuni distribuite gratuit către pârâtă, ca urmare a majorării capitalului social, prin valorificarea diferenţelor rezultate din reevaluare, tribunalul a reţinut că, dacă nu s-ar fi încheiat contractul, acestea ar fi revenit reclamantei, iar în situaţia în care ar fi fost valorificate, ar fi rezultat suma de 1.265.498.640 ROL. Ca efect al rezoluţiunii contractului, pârâta a fost obligată la restituirea acestor acţiuni.
Această hotărâre a fost atacată cu apel.
Prin Decizia nr. 103 din 28 iunie 2006, Curtea de Apel Cluj, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, respinge excepţia privind lipsa calităţii procesuale pasive a ASOCIAŢIEI P.A.S. A. CLUJ-NAPOCA şi admite apelul formulat de pârâta ASOCIAŢIA P.AS. A. CLUJ-NAPOCA împotriva sentinţei comerciale nr. 74 din 20 martie 2006 pronunţată în dosarul nr. 136/2005 al Tribunalului Comercial Cluj, pe care o schimbă în parte în sensul că înlătură obligaţia stabilită în sarcina pârâtei privind restituirea unui număr de 836.970 acţiuni către reclamantă. Prin aceeaşi decizie, Curtea de apel menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei şi obligă intimata A.V.A.S. BUCUREŞTI să plătească apelantei 1.000 RON cheltuieli de judecată parţiale în apel.
Pentru a pronunţa această decizie, instanţa de control judiciar a avut în vedere următoarele:
S-a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Asociaţiei P.AS. A. Cluj-Napoca întrucât, deşi a avut loc o schimbare de debitor, aşa cum rezultă din actul adiţional nr. 5 din 4 februarie 2003, aceasta s-a realizat sub condiţie. Astfel, potrivit art. VIII din acest act adiţional, cumpărătorul 2, adică SC T.C.T. T.A. SRL Cluj-Napoca trebuia să prezinte până la 1 martie 2003 dovada plăţii tuturor sumelor datorate. Nerespectarea acestei condiţii determina desfiinţarea de drept, fără nici o somaţie, a actului adiţional, iar Asociaţia P.AS. A. rămâne răspunzătoare pentru neîndeplinirea obligaţiilor asumate prin contractul de vânzare-cumpărare CJ 6 din 27 ianuarie 1999, aşa cum rezultă din acelaşi art. VIII. Prin urmare, fiind necontestat faptul neîndeplinirii obligaţiei de plată de SCT.C.T. T.A. SRL Cluj-Napoca, răspunderea pentru neexecutarea întregului contract, aşa cum a fost modificat prin actele adiţionale, revine pârâtei Asociaţia A. P.AS. Cluj-Napoca.
S-a reţinut că, existând identitate între pârâtă şi cel care se pretinde că este obligat în raportul dedus judecăţii, pârâta are calitate procesuală pasivă, astfel că este nefondat motivul de apel privind lipsa calităţii procesuale pasive.
În ceea ce priveşte modul în care a fost soluţionată excepţia referitoare la autoritatea de lucru judecat, Curtea de apel a reţinut că pentru a fi admisibilă această excepţie, este necesar a fi îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 1.201 C. civ., respectiv să existe identitate de obiect, cauză şi părţi.
Prezenta cauză are ca părţi pe reclamanta A.V.A.S. şi pârâta Asociaţia P.AS., obiectul este plata daunelor interese reprezentând dobânzi şi penalităţi pentru ratele 1 - 4, obligarea la restituirea dividendelor, daune interese, pretenţiile fiind întemeiate pe contractul nr. CJ.6 din 27 ianuarie 1999.
În raport cu dosarul nr. 5.494/2003, în mod întemeiat s-a reţinut de către instanţa de fond că între aceste două dosare nu există decât identitate de părţi, atât obiectul cât şi cauza fiind diferite (obligarea pârâtei să execute contractul), iar sumele reprezintă rata 1 şi dobânzi corespunzătoare.
În ceea ce priveşte al treilea motiv de apel, Curtea de apel a reţinut că prin încheierea actului adiţional nr. 5 şi care are ca obiect vânzarea către o altă societate a acţiunilor ce exced numărului de 113.352 achitate deja, implicit părţile, respectiv reclamanta şi pârâta, au înţeles să lase fără efect actul adiţional nr. 4 prin care s-a convenit reducerea obligaţiilor contractuale la nivelul sumei achitate. Numai într-o astfel de interpretare se justifică clauză cuprinsă la art. VIII din actul adiţional nr. 5.
Curtea de apel a apreciat că considerentele sentinţei civile nr. 3.940/2003 nu pot fi reţinute cu autoritate de lucru judecată în prezenta cauză întrucât în puterea lucrului judecat intră numai dispozitivul hotărârii. Prin urmare, prin art. VIII al actului adiţional nr. 5 părţile au dat eficienţă contractului iniţial cu toate obligaţiile şi drepturile corespunzătoare.
Privitor la celelalte critici, instanţa de control judiciar a apreciat că, întrucât nu s-a infirmat distribuirea celor 836.970 acţiuni către membrii P.A.S., pârâta nu poate fi obligată la restituirea lor pentru că nu le are în patrimoniul său. În plus, stabilindu-se obligaţia de plată a contravalorii lor, respectiv 1.265.498.640 ROL, este exclusă obligarea în acelaşi timp la restituirea acţiunilor. Prin urmare, apelanta urmând a suporta numai contravaloarea acţiunilor distribuite, iar nu şi obligaţia de a restitui aceste acţiuni.
Împotriva acestei decizii ambele părţi au declarat recurs.
Recurenta reclamantă A.V.A.S. a invocat dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. şi a susţinut că nu există temei legal şi nici contractual pentru ca pârâta să păstreze acţiunile în condiţiile în care contractul de vânzare cumpărare a fost desfiinţat din culpa exclusivă a acesteia.
Recurenta pârâtă a invocat dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. şi a susţinut că instanţa de apel a aplicat greşit prevederile OG nr. 25/1992, a soluţionat greşit excepţia autorităţii de lucru judecat şi a apreciat în mod greşit voinţa contractuală a părţilor, care reprezintă conform art. 969 C. civ., legea lor.
Recurenta reclamantă a depus la dosar întâmpinare solicitând respingerea recursului pârâtei.
Analizând Decizia atacată prin prisma criticilor formulate de către reclamantă, Înalta Curte va respinge, ca nefondat, recursul acestei părţi pentru următoarele considerente.
Curtea găseşte nefondat motivul de recurs invocat de recurenta reclamantă şi prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., în condiţiile în care în cauza de faţă nu rezultă că instanţa de apel ar recurs la încălcarea unor texte de lege aplicabile speţei sau că a aplicat greşit dispoziţii legale, interpretându-le prea extins sau prea restrâns ori cu totul eronat. De altfel, această recurentă nici nu indică explicit care ar fi textele ce ar cădea sub incidenţa motivului de recurs arătat. Recursul, nefiind o cale de atac devolutivă, pentru a conduce la casarea sau modificarea hotărârii, nu se poate limita la o simplă indicare formală a textelor, condiţia legală a dezvoltării implicând determinarea greşelilor anume imputate, o minimă argumentare a criticii în fapt şi în drept, precum şi indicarea probelor pe care se întemeiază. Recurenta reclamantă circumscrie motivului prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., critici de netemeinicie şi nu de nelegalitate, ceea ce nu este permis în prezenta cale de atac.
În mod corect a reţinut instanţa de apel că, stabilindu-se obligaţia de plată a contravalorii lor, respectiv 1.265.498.640ROL, este exclusă obligarea pârâtei în acelaşi timp şi la restituirea acţiunilor.
Cât priveşte recursul pârâtei, şi acesta urmează a fi respins pentru următoarele considerente:
Instanţa de control judiciar a soluţionat în mod corect atât excepţia lipsei calităţii procesuale a pârâtei, cât şi excepţia autorităţii de lucru judecat pentru argumentele ce se vor arăta:
Prin Actul Adiţional nr. 5 la contract nu a fost schimbat cumpărătorul iniţial cu un alt cumpărător, ci, a fost introdus alături de primul cumpărător un al doilea cumpărător, fapt confirmat de art. II din acest Act Adiţional: „În tot cuprinsul contractului de vânzare cumpărare de actiuni, cuvântul cumpărătorul se înlocuieşte cu cumpărătorii".
La data de 4 februarie 2003 părţile au încheiat Actul Adiţional nr. 5 la contract, care a modificat părţile si obiectul contractului astfel: părţile contractului sunt: A.P.A.P.S. in calitate de vânzător si ASOCIAŢIA A. PAS în calitate de cumpărător 1 şi SC T.C.T.T. SRL în calitate de cumpărător 2.; obiectul contractului s-a modificat în sensul că vânzătorul vinde şi: Cumpărătorul 1 (Asociaţia A. PAS) cumpără un număr de 113.352 acţiuni 1 reprezentând 18,97 % din capitalul social al SC A.F. SA; Cumpărătorul 2 (SC T.C.T.T. A.S. SRL) cumpără un număr de 453.400 acţiuni, reprezentând 78,02 % din capitalul SC A.R. SA.
La art. VIII Actul Adiţional nr. 5 prevede: „Prezentul Act Adiţional se desfiinţează de drept, fără nici o somaţie in cazul in care până la data de 01 martie 2003 Cumpărătorul 2 nu prezintă dovada plăţii tuturor sumelor datorate de A.P.A.P.S.; în aceasta situaţie Cumpărătorul 1 Asociaţia P.A.S. A. rămâne răspunzătoare pentru neîndeplinirea obligaţiilor asumate in contractul de vânzare cumpărare de acţiuni CJ6 din 27 ianuarie 1999".
SC T.C.T.T. A.S. SRL nu a achitat sumele datorate reclamantei, ca atare actul adiţional s-a desfiinţat, rămânând obligată la îndeplinirea clauzelor contractuale Asociaţia A. PAS.
Ca atare, susţinerea recurentei pârâte în sensul ca nu ar avea calitate procesual pasivă este total neîntemeiată, având în vedere că Asociaţia A. PAS a rămas obligată la îndeplinirea clauzelor contractuale, conform dispoziţiilor mai sus redate şi corect reţinute de instanţa de apel.
În mod corect instanţa de apel a respins excepţia autorităţii de lucru judecat având în vedere că in cauza nu sunt îndeplinite condiţiile operării acestei excepţii.
Litigiul ce a format obiectul dos. nr. 5494/2003 a avut ca obiect obligarea pârâtei la plata preţului contractual reprezentând rata scadentă, dobânda contractuală si penalităţi de întârziere, respectiv obligarea cumpărătorului la executarea contractului.
Prin cererea de chemare în judecată ce formează obiectul prezentului dosar s-a solicitat instanţei obligarea pârâtei la plata daunelor interese datorate ca urmare a rezoluţiunii de drept a contractului CJ 6/1999.
Pentru a putea exista lucru judecat trebuie să existe tripla identitate: părţi, obiect şi cauză. Atât instanţa de fond cât şi instanţa de apel au reţinut corect, că singura identitate este între părţile celor două litigii, atât obiectul cât şi cauza fiind diferite.
Ca atare, soluţia instanţei de apel în ceea ce priveşte respingerea excepţiei autorităţii de lucru judecat este legală.
Cât priveşte al treilea motiv de recurs prin care Asociaţia PAS A. susţine ca „instanţa de fond a apreciat în mod greşit voinţa părţilor" Înalta Curte îl găseşte nefondat pentru următoarele considerente.
Conform art. VIII din Actul Adiţional nr. 5: „Prezentul Act Adiţional se desfiinţează de drept, fără nici o somaţie în cazul în care până la data de 1 martie 2003 Cumpărătorul 2 nu prezintă dovada plăţii tuturor sumelor datorate de A.P.A.P.S. În această situaţie Cumpărătorul 1 Asociaţia PAS A. rămâne răspunzătoare pentru neîndeplinirea obligaţiilor asumate în contractul de vânzare cumpărare de acţiuni CJ6 din 27 ianuarie 1999".
La data de 14 decembrie 2000 s-a încheiat Actul Adiţional nr. 4 la contractul nr. CJ6 din 27 ianuarie 1999, care a modificat contractul în sensul că, societatea privatizata SC A.I.T. SA s-a divizat în patru societăţii, obiectul contractului modificându-se în sensul ca Asociaţia PAS A. cumpăra: un număr de 453.400 acţiuni, reprezentând 78,02 % din capitalul SC A.R. SA, respectiv, un număr de 113.352 acţiuni, reprezentând 18,97 % din capitalul SC A.F. SA. Totodată, prin art. 4 din Actul Adiţional nr. 4 cap. 8, pct. 8.10 din contract s-a modificat astfel: „Pentru garantarea plăţii ratelor cumpărătorul constituie drept gaj un număr total de 566.752 acţiuni din care 453.400 acţiuni la SC A.R. SA. Eliberarea acţiunilor de sub gaj se va face în termen de 30 zile de la data achitării integrale a preţului prevăzut la art. 4.1 „Se poate observa clar din interpretarea acestor dispoziţii contractuale, că prin acest act adiţional nu s-a modificat numărul de acţiuni din contractul de vânzare cumpărare de acţiuni nr. CJ 6/1999.
Actul Adiţional nr. 4 a fost încheiat ca urmare a divizării societăţii privatizate, fapt precizat în preambulul acestui act adiţional. Nicăieri în cuprinsul acestui act adiţional nu se menţionează că Asociaţia PAS A. ar fi achitat un anumit număr de acţiuni. Mai mult, dovada că părţile nu au înţeles să considere achitat un anumit număr de acţiuni, prin plata avansului, rezultă chiar din cuprinsul acestui act Adiţional care arată clar că pentru garantarea plăţii preţului, Cumpărătorul constituie gaj toate acţiunile cumpărate. Prin plata avansului nu s-a achitat un anumit număr de acţiuni, ci o cotă parte din valoarea fiecărei acţiuni, aşa cum prevăd şi dispoziţiile art. 102 din Legea nr. 31/1990 republicată „Acţiunile sunt indivizibile" astfel că în schimbul transmiterii pachetului de acţiuni Cumpărătorul are obligaţia corelativă de plată a preţului aferent întregului pachet de acţiuni nefracţionate. Nici o dispoziţie legală nu prevede faptul că prin plata parţială a preţului se dobândeşte proprietatea doar a unei părţi din bunul vândut, cu atât mai mult cu cât în această materie acţiunile sunt indivizibile.
În ceea ce priveşte invocarea Sentinţei Civile nr. 3940 din 24 septembrie 2003 pronunţată în dosarul nr. 5494/2003, de către Tribunalul Cluj, urmează a se reţine că obiectul acestui dosar l-a constituit solicitarea A.P.A.P.S. de a obliga pârâta, respectiv ASOCIAŢIA A. PAS la plata sumei de 3.042.672.900 lei reprezentând suma restantă conform contractului nr. CJ6 din 27 ianuarie 1999. Astfel, dispozitivul sentinţei a fost: „Respinge acţiunea formulată de A.P.A.P.S. cu sediul in Bucureşti, împotriva pârâtei ASOCIAŢIA PAS A. CLUJ". Deci instanţa nu putea să constate că Asociaţiei PAS A. îi revine un anumit număr de acţiuni, din moment ce obiectul cererii cu care a fost învestită a fost obligarea ASOCIAŢIEI PAS A. la plata unor sume restante, conform contractului CJ6/1999.
Mai mult, instanţa nici nu se putea pronunţa asupra a ceva ce nu i s-a cerut, dat fiind faptul că ASOCIAŢIA PAS A. nu a formulat o cerere reconvenţionala prin care să solicite acest lucru, iar in situaţia în care ar fi pronunţat o astfel de hotărâre ar fi încălcat un principiu fundamental al dreptului procesual civil „principiul disponibilităţii" şi pe cale de consecinţă, dreptul reclamantului de a determina limitele cererii de chemare în judecată. Hotărârea judecătorească reprezintă actul de dispoziţie al instanţei de judecată cu privire la pretenţiile pe care părţile le-au dedus judecăţii ca atare, instanţa s-a pronunţat asupra cererii de chemare în judecată cu care a fost investită, respectiv, a respins cererea de chemare în judecată.
Având în vedere cele menţionate instanţa nici nu putea să constate că prin plata avansului Asociaţia A. PAS a dobândit un număr de acţiuni. Ca atare, susţinerea recurentei pârâte în sensul că din cuprinsul Actului Adiţional ar rezulta că şi-a îndeplinit obligaţiile contractuale este total nesusţinută în fapt şi în drept.
Pentru considerentele reţinute, conform art. 312 C. proc. civ., se vor respinge recursurile declarate de reclamanta A.V.A.S. BUCUREŞTI şi pârâta ASOCIAŢIA PAS A. CLUJ-NAPOCA împotriva deciziei nr. 103 din 28 iunie 2006 a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursurile declarate de reclamanta A.V.A.S. BUCUREŞTI şi pârâta ASOCIAŢIA PAS A. CLUJ-NAPOCA împotriva deciziei nr. 103 din 28 iunie 2006 a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondate.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 26 septembrie 2007.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2813/2007. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 2670/2007. Comercial → |
|---|
