ICCJ. Decizia nr. 311/2007. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 311/2007
Dosar nr. 7650/2/2006
Şedinţa publică din 23 ianuarie 2007
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin cererea de suspendare a executării silite, petiţionara SC S.M. SA a solicitat în contradictoriu cu intimata SC A.G. SA suspendarea executării sentinţei comerciale 5929 din 29 iunie 2006 a Tribunalului Bucureşti, până la soluţionarea apelului declarat împotriva sentinţei susmenţionate.
Curtea de Apel Bucureşti, prin Decizia comercială 402 din 7 septembrie 2006, a respins excepţia inadmisibilităţii şi prematurăţii cererii şi a respins ca neîntemeiată cererea de suspendare a executării.
Instanţa a reţinut, în esenţă, că cererea de suspendare a executării formează obiectul de cercetare a instanţei de apel, în condiţiile prevăzute de art. 280 alin. (1) C. proc. civ., ea este actuală întrucât sentinţa instanţei de fond a fost investită cu formulă executorie, însă este netemeinică întrucât nu s-a făcut dovada temeiurilor care să înlăture forţa executorie a titlului executoriu.
Împotriva deciziei astfel pronunţate, petiţionara a declarat recurs întemeiat pe dispoziţiile art. 299 – art. 316 C. proc. civ.
Recurenta susţine că instanţa nu s-a pronunţat asupra susţinerilor arătate în apel considerând că legalitatea şi temeinicia sentinţei atacate cu apel nu poate forma obiectul cercetării, deşi dispoziţiile art. 9 din Legea nr. 303/2003 nu au incidenţă în cauză.
Mai susţine că hotărârea cuprinde motive contradictorii precizând expresia „eventualul prejudiciu" ca nefiind dovedită, deşi petiţionara a consemnat suma de 56.308 RON la care a fost obligată prin sentinţa atacată.
Recursul este nefondat şi va fi respins, pentru considerentele ce se vor expune.
Dispoziţiile art. 279 – art. 280 C. proc. civ., prevăd condiţiile în care instanţa poate încuviinţa executarea vremelnică, dar şi pe cale de suspendare a executării. În aceeaşi măsură prevederile art. 7208 C. proc. civ., stabilesc că hotărârile date în primă instanţă în materie comercială sunt executorii.
Situaţia expusă în cererea de suspendare potrivit căreia s-a admis în parte cererea principală şi cererea de chemare în garanţie, nu este de natură a conduce la suspendarea executării.
Împotriva oricărui debitor, condiţiile speciale ale raportului juridic comercial determină răspunderea solidară şi inopozabilitatea beneficiului de discuţiune sau diviziune.
Motivele de apel evocate de petiţionară nu susţin peremptoriu cererea de suspendare: calificarea juridică a faptelor sau lipsa calităţii de producător nefiind de natură a conduce la suspendarea executării, cu atât mai mult, cu cât expertizele întocmite stabilesc în variante diferite prejudiciul suferit de intimată.
Instanţa de fond, analizând judicios condiţiile suspendării executării vremelnice, fără a putea analiza temeinicia hotărârii a cărei executare se cere a fi suspendată, a pronunţat o încheiere legală şi temeinică, pe care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în temeiul dispoziţiilor art. 312 C. proc. civ., o va menţine prin respingerea recursului ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de SC S.M. SA Bucureşti împotriva deciziei comerciale nr. 402 din 7 septembrie 2006 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a V a comercială.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 23 ianuarie 2007.
| ← ICCJ. Decizia nr. 464/2007. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 309/2007. Comercial → |
|---|
