ICCJ. Decizia nr. 3399/2007. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 3399/2007
Dosar nr. 1251/2/2007
Şedinţa de la 31 octombrie 2007
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Bacău sub nr. 17845/2006 contestatorii B.V. şi B.V., în contradictoriu cu intimata A.V.A.S. Bucureşti, au solicitat să se dispună desfiinţarea executării silite asupra imobilului, proprietatea acestora situat în comuna Răchitoasa, judeţul Bacău.
Prin întâmpinarea depusă de intimata A.V.A.S. Bucureşti la 20 noiembrie 2006 s-a invocat excepţia tardivităţii introducerii contestaţiei la executarea silită.
Prin sentinţa nr. 465 din 22 ianuarie 2007, Judecătoria Bacău a admis excepţia necompetenţei materiale şi teritoriale a Judecătoriei Bacău, invocată de intimată şi a declinat competenţa de soluţionare în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, cauza fiind înregistrată sub nr. 1251/2/2007.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială, prin sentinţa nr. 110 din 8 mai 2007, a admis excepţia tardivităţii contestaţiei la executare silită şi a respins contestaţia formulată de contestatorii B.V. şi B.V., ca tardiv formulată.
Împotriva acestei sentinţe, în termen legal, contestatorii B.V. şi B.A. au declarat recurs, solicitând admiterea recursului, casarea sentinţei cu trimiterea cauzei spre rejudecare.
În dezvoltarea criticilor invocate, recurenţii au susţinut, în esenţă că soluţionarea cauzei a fost făcută cu încălcarea dispoziţiilor legale, având în vedere că executarea silită a fost perimată printr-o hotărâre judecătorească definitivă, iar pentru continuarea executării era necesară o nouă cerere, în cazul bunurilor nemişcătoare, potrivit art. 493 C. proc. civ.
Mai susţin recurenţii că, creanţa preluată de A.V.A.S. este supusă unui tratament juridic diferit, conform deciziilor Curţii Constituţionale cu privire la constituţionalitatea OUG nr. 51/1998.
Recursul este nefondat, pentru considerentele ce urmează:
În mod corect, instanţa de fond a admis excepţia tardivităţii contestaţiei la executare silită, reţinând că, declanşarea procedurii de executare silită a fost efectuată în conformitate cu prevederile legii speciale OUG nr. 51/1998.
Astfel, prin adresa nr. 68 din 04 ianuarie 2002 emisă de A.V.A.S. s-a comunicat titlul executoriu celor doi contestatori, iar prin adresa nr. 32344 din 16 august 2005 s-a procedat la o nouă comunicare a acestuia, având în vedere susţinerile garanţilor, potrivit cărora, nu ar fi intrat în posesia titlului executoriu.
Contestaţia a fost introdusă la data de 6 noiembrie 2006, iar potrivit art. 401 alin. (1) lit. c) C. proc. civ., contestaţia la executare silită se face în termen de 15 zile de la data când debitorul a luat cunoştinţă de primul act de executare, respectiv data de 10 ianuarie 2002, sau cel mai târziu data de 18 august 2005, data recomunicării titlului executoriu.
Potrivit art. 103 alin. (1) C. proc. civ., „neexercitarea oricărei căi de atac şi neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în termenul legal atrage decăderea afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedeşte că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voinţa ei".
Astfel că, în mod corect instanţa de fond a aplicat contestatorilor sancţiunea decăderii din dreptul de a formula contestaţie la executarea silită începută de A.V.A.S. Bucureşti.
Pe cale de consecinţă, întrucât critica adusă deciziei este nefondată, potrivit dispoziţiilor art. 312 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de debitorii B.V. şi B.A. împotriva sentinţei nr. 110 din 8 mai 2007 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială, ca nefondat.
IREVOCABILĂ.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 31 octombrie 2007.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3402/2007. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 3397/2007. Comercial → |
|---|
