ICCJ. Decizia nr. 3404/2007. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 3404/2007
Dosar nr. 1801/2/2007
Şedinţa publică din 31 octombrie 2007
Deliberând asupra recursului de faţă,
Contestatoarea SC M.M.F.M. SRL, a solicitat ca, în contradictoriu cu intimata A.D.S. să se anuleze titlul executoriu şi somaţia comunicate de intimată cu adresa nr. 51479 din 7 februarie 2007.
Motivându-şi contestaţia, petenta arată că a încheiat cu intimata contractul de concesiune nr. 48/2004 având ca obiect concesionarea terenului agricol în suprafaţă de 768,16 ha situat în perimetrul agricol al municipiului Olteniţa, judeţul Călăraşi.
Titlul executoriu reprezentat de acest contract a fost comunicat contestatoarei la data de 7 februarie 2007 odată cu somaţia de executare silită pentru suma de 63.853,52 lei reprezentând redevenţă şi penalităţi de întârziere aferente facturilor fiscale emise pentru trimestrele II, III şi IV 2006.
Se arată că, faţă de data intrării în vigoare a OG nr. 94/2004 de modificare a Legii nr. 190/2004, contractul nu poate constitui titlu executoriu.
Pe fond se susţine că SC M.M.F.M. SRL a achitat integral obligaţiile contractuale dar la 23 aprilie 2006 s-a produs calamitatea naturală constând în inundarea celor 768,16 ha teren concesionate iar prin procesul – verbal nr. 27 din 8 mai 2006 părţile contractante au constatat evenimentul de forţă majoră dar A.D.S. nu a ţinut cont de aceasta, cu toate că înscrisul referitor la forţa majoră a fost întocmit în prezenţa reprezentantului intimatei.
Curtea de Apel Bucureşti, prin sentinţa comercială nr. 71 din 11 aprilie 2007, a respins excepţia nulităţii absolute a titlului executoriu şi a somaţiei şi a respins, ca nefondată, contestaţia la executare.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut că evenimentul de forţă majoră a fost consemnat în procesul – verbal nr. 27 din 8 mai 2006 dar nu s-a respectat termenul de 3 zile privind comunicarea evenimentului prevăzut de art. 12.1 din contract.
Chiar dacă forţa majoră exonerează de răspunderea contractuală pe debitor conform art. 1082 şi 1083 C. com., părţile au reglementat expres în contractul de concesiune suportarea riscurilor, în art. 8.6 care stabileşte obligaţia concesionarului de a se asigura la o societate de asigurare pentru valoarea redevenţelor datorate, obligaţie pe care acesta nu şi-a îndeplinit-o.
S-a mai reţinut şi că imposibilitatea concesionarului de a exploata terenul nu-l scuteşte pe acesta de plata în bani a redevenţei deoarece obligaţia aceasta nu depinde de realizarea recoltei având în vedere dispoziţiile art. 5.2 şi 8.2 din contract.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs debitoarea SC M.M.F.M. SRL invocând motivele prevăzute de dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
De altfel, recursul urmează a fi analizat din perspectiva dispoziţiilor art. 3041 C. proc. civ.
Se susţine că, în mod greşit a fost ignorată forţa majoră considerându-se că plata în bani a redevenţei nu depinde de realizarea recoltei când în cuprinsul contractului se arată că redevenţa este echivalentul în lei a 295 kg grâu.
Recurenta arată că instanţa de fond a făcut o aplicare greşită a legii prin interpretarea art. 8.6 din contractul de concesiune, apreciind că forţa majoră nu exonerează de plata redevenţei neîndeplinindu-se obligaţia de asigurare a valorii redevenţei deoarece această obligaţie se referea la asigurarea culturilor şi nu a terenurilor. Ceea ce a fost afectat prin inundaţii a fost însuşi obiectul concesiunii, exploatarea agricolă a terenurilor.
Se mai susţine că au fost încălcate dispoziţiile art. 1082 şi art. 1083 C. civ. şi 969 C. civ., ignorând procesul – verbal de constatare nr. 27 din 08 mai 2006 care stabilea existenţa cazului de forţă majoră.
Este invocată şi Decizia nr. 1732 din 9 mai 2007 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie prin care s-a admis contestaţia la executare anulându-se titlul executoriu şi somaţia de plată privind primele două trimestre ale anului 2006.
O altă critică o reprezintă faptul că, în mod greşit s-a apreciat că reprezintă titlu executoriu contractul de concesiune. Acest contract a fost încheiat la data de 22 martie 2004 iar OG nr. 94/2004 care instituia caracterul de titlu executoriu al acestei categorii de contracte a intrat în vigoare la 4 septembrie 2004.
Prin urmare norma din art. 3 al Legii nr. 190/2004 modificată prin OG nr. 94/2004 nu este aplicabilă contractului având în vedere principiul neretroactivităţii legii civile.
Recursul este fondat pentru următoarele considerente:
Potrivit dispoziţiilor art. 372 C. proc. civ., executarea silită se poate face numai în baza unui titlu executoriu.
Contractul nr. 48 din 23 martie 2004 încheiat între părţi nu îndeplinea condiţiile necesare pentru a fi considerat titlu executoriu având în vedere că OG nr. 94/2004 a intrat în vigoare la 31 august 2004 şi abia de la această dată se dă caracter de titlu executoriu contractelor de concesiune a terenurilor cu destinaţie agricolă.
Cum legea nu retroactivează rezultă că executarea pornită în baza contractului care nu este titlu executoriu apare ca nelegală.
În ceea ce priveşte criticile referitoare la interpretarea clauzelor contractului, respectiv a art. 8.2 cât şi a normelor din art. 1082 şi 1083 C. civ., se constată că, nu mai este necesară analizarea acestora faţă de considerentele privind lipsa titlului executoriu.
Având în vedere aceste considerente urmează a fi admis recursul contestatoarei şi se va schimba, în parte sentinţa de fond.
Va fi admisă contestaţia la executare şi se va dispune anularea formelor de executare comunicate prin adresa nr. 51479 din 7 februarie 2007 de către intimata A.D.S.
Vor fi menţinute celelalte dispoziţii cu privire la excepţia nulităţii absolute a titlului executoriu şi a somaţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de contestatoarea SC M.M.F.M. SRL Olteniţa împotriva sentinţei nr. 71 din 11 aprilie 2007 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a comercială.
Schimbă în parte sentinţa în sensul că admite contestaţia la executare şi dispune anularea formelor de executare comunicate prin adresa nr. 51479 din 7 februarie 2007 de intimata A.D.S.
Menţine restul dispoziţiilor sentinţei.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 31 octombrie 2007.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3406/2007. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 3400/2007. Comercial → |
|---|
