ICCJ. Decizia nr. 3458/2007. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia3458/2007
Dosar nr. 215/39/2007
Şedinţa publică din 2 noiembrie 2007
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Suceava, reclamanţii V.A., Ş.D., C.I., P.F. şi B.I., în calitate de mebri ai Consiliului de Administraţie al SC T.T.I. SA Suceava au solicitat în contradictoriu cu pârâtul G.N. obligarea acestuia să predea autoturismul marca AUDI A6, aflat în leasing la SC T.T.I. SA Suceava, precum şi obligarea pârâtului la plata chetuielilor de judecată.
În motivarea cererii, reclamanţii au arătat că autoturismul marca Audi A 6 face obiectul unui contract de leasing încheiat între societeta M.G. şi SC T.T.I. SA Suceava, în calitate de utilizator. Pârâtul care a deţinut funcţia de administrator la societatea pârâtă şi-a dat ulterior demisia, fiind notificat să predea autoturismul societăţii, obligaţie căreia nu i s-a conformat.
Prin sentinţa civilă nr. 576 din 31 octombrie 2006, Judecătoria Suceava şi-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Suceava, secţia comercială contencios administrativ şi fiscal.
Prin precizarea de acţiune, SC T.T.I. SA Suceava a arătat că are calitatea de reclamant, în locul reclamanţilor care sunt membri ai Consiliului de Administraţie ai societăţii, în consecinţă fiind introdusă în cauză în calitate de reclamantă.
Prin sentinţa nr. 4131 din 6 decembrie 2006, Tribunalul Suceava, secţia comercială şi de contencios administrativ, a admis acţiunea formulată de reclamanta SC T.T.I. SA Suceava şi a obligat pârâtul să îi restituie reclamantei autoturismul marca Audi A 6.
Tribunalul a reţinut că sunt îndeplinite cerinţele art. 1074 C. civ., pentru admiterea acţiunii privind predarea bunului, iar pe de altă parte din probele administrate în cauză nu s-a stabilit că reclamanta şi-a dat consimţământul să remită autoturismul către pârât.
Sentinţa a fost apelată de către pârât, criticând-o pentru nelegalitate şi netemnicie. Prin motivele dezvoltate pârâtul a susţinut că a creditat cu fonduri proprii societatea reclamantă, cu importante sume de bani destinate achitării avansului şi ratelor de leasing, aşa cum rezultă din extrasul de cont şi a refuzat restituirea autoturismului motivat de necesitatea instituirii unui drept de retenţie până la recuperarea creanţei de la reclamantă.
Prin Decizia nr. 54 din 4 iunie 2007, Curtea de Apel Suceava, secţia comercială contencios administrativ şi fiscal, a respins, ca tardiv, apelul declarat de pârât.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâtul în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea deciziei recurată şi trimiterea cauzei spre rejudecare instanţei de apel.
Prin criticile dezvoltate recurenta a arătat că dovada de comunicare a citaţiei pentru termenul de judecată din data de 4 iunie 2007 poartă două ştampile, una datată 15 martie 2007, iar alta 18 martie 2007. Precizează că s-a înscris în fals împotriva menţiunii din procesul verbal existent la fila 83 dosar fond, care atestă în mod nereal că hotârârea i-a fost comunicată la data de 16 martie 2007. Apreciază că data reală a comunicării hotârârii este 18 martie 2007.
Recursul este nefondat.
Recurentul a invocat nelegalitatea deciziei pronunţată în apel în temeiul art. 304 alin. (9) C. proc. civ., fără să indice dispoziţiile legale care au fost aplicate greşit în soluţionarea excepţiei tardivităţii.
Întrucât recursul este cale extraordinară de atac care trebuie promovată în condiţiile cerute procedural de art. 3021 şi 304 alin. (1) C. proc. civ., recurentul avea obligaţia indicării dispoziţiilor legale care fiind încălcate au dus la nelegalitatea soluţiei.
Prin argumentele aduse în sprijinul recursului s-a încercat să se demonstreze că procedura de comunicare a sentinţei încalcă dispoziţiile legale. Aceste critici vor fi înlăturate întrucât din procesul verbal încheiat de cel însărcinat cu înmânarea actului de procedură rezultă că au fost respectate cerinţele art. 100 C. proc. civ. Cum data atestată de acest înscris este 16 martie 2007 , ultima zi de declarare a apelului era 2 aprilie 2007, astfel că termenul prevăzut de art. 248 C. proc. civ., a fost depăşit aşa cum corect a reţinut instanţa de apel.
Celelalte susţineri nu vor fi reţinute întrucât nu pot înlătura data atestată de dovada de comunicare, în raport de care instanţa de apel a socotit termenul de apel.
În consecinţă, potrivit art. 312 C. proc. civ., recursul va fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâtul G.N. împotriva deciziei nr. 54 din 4 iunie 2007 a Curţii de Apel Suceava, secţia comercială contencios administrativ şi fiscal.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 2 noiembrie 2007
| ← ICCJ. Decizia nr. 3572/2007. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 3455/2007. Comercial → |
|---|
