ICCJ. Decizia nr. 346/2007. Comercial
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 346/2007
Dosar nr. 1541/2/2006
Şedinţa publică din 24 ianuarie 2007
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Tribunalul Giurgiu, prin sentinţa nr. 198 din 2 noiembrie 2005, a respins cererea precizată a reclamantei SC H. SA şi a luat act că pârâta C.N.F. SA nu solicită cheltuieli de judecată.
Curtea de Apel Bucureşti, prin Decizia nr. 216 din 20 aprilie 2006, a respins, ca nefondat, apelul reclamantei. Totodată a respins şi cererea intimatei de acordare a cheltuielilor de judecată ca neîntemeiată reţinând că la dosar nu se află dovada efectuării acestor cheltuieli.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs, în termen, pârâta C.N.F. SA invocând prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. şi solicitând admiterea recursului şi obligarea reclamantei la plata cheltuielilor efectuate de pârâtă în apel, respectiv onorariul de avocat, cu motivarea că a dovedit aceste cheltuieli cu copia contractului de asistenţă juridică.
Cu ocazia soluţionării recursului instanţa, din oficiu, a pus în discuţia părţilor excepţia nulităţii recursului pentru neindicarea motivelor de nelegalitate a hotărârii atacate.
Examinând excepţia invocată, din oficiu, Înalta Curte constată că aceasta este întemeiată. În motivarea recursului său recurenta nu aduce nici o critică hotărârii atacate care să poată fi încadrată în motivul prevăzut de art. 304 pct. 9, indicat de recurentă, sau într-un alt motiv de nelegalitate prevăzut expres şi limitativ de art. 304 C. proc. civ., care să atragă modificarea sau casarea deciziei.
Critica recurentei se referă exclusiv la aprecierea de către instanţa de apel a probelor de la dosar cu privire la cheltuielile efectuate de pârâtă în apel, deci la aspecte de netemeinicie a hotărârii. Recurenta susţine că la dosar se află contractul de asistenţă juridică din care rezultă cuantumul onorariului de avocat stabilit între părţi însă instanţa de apel a apreciat că la dosar nu se află dovada efectuării cheltuielilor, iar această apreciere asupra probelor este temeinică întrucât doar contractul depus la dosar nu face dovada plăţii efective.
Cum prin recursul declarat de pârâta C.N.F. SA Decizia atacată este criticată numai sub aspectul greşitei aprecieri a probelor iar nu pentru vreunul din motivele de nelegalitate prevăzute de art. 304 C. proc. civ., fapt care echivalează cu o nemotivare a recursului în sensul art. 306 alin. (1) raportat la art. 3021 alin. (1) lit. c) C. proc. civ., Înalta Curte urmează să constate că acest recurs este nul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Constată nul recursul declarat de pârâta SC C.N.F. SA Giurgiu împotriva deciziei nr. 216 din 20 aprilie 2006, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 24 ianuarie 2007.
← ICCJ. Decizia nr. 372/2007. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 345/2007. Comercial → |
---|