ICCJ. Decizia nr. 3643/2007. Comercial

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA COMERCIALĂ

Decizia nr. 3643/2007

Dosar nr. 1176/90/2006

Şedinţa publică din 14 noiembrie 2007

Asupra recursului de faţă,

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Prin sentinţa nr. 777 din 30 noiembrie 2006, Tribunalul Vâlcea a admis în parte acţiunea promovată de reclamantul T.N.I. în contradictor cu pârâta C.G.S.C. pe care a obligat-o să refacă operaţiunile contabile cu privire la capitalul social în sensul de a stabili contribuţia reclamantului la acesta cu suma de 122.685.450 lei în loc de 57.411.660 lei, respingând capătul de cerere privind obligarea pârâtei de a-l repune pe reclamant în dreptul de membru fondator.

În fapt, instanţa de fond a reţinut pe baza probelor administrate că anterior reorganizării A.T.C.O.M. reclamantul a înfiinţat Societatea SC T.L. SRL iar această societate a închiriat de la pârâtă suprafaţa de 68 mp. Chiria datorată de societatea al cărui administrator este reclamantul a fost compensată cu o parte din capitatul social deţinut de reclamant la societatea pârâtă.

Cum operaţiunea prin care au fost compensate datoriile unei persoane juridice către societatea pârâtă cu capitalul deţinut de administratorul persoană fizică al acesteia la aceiaşi societate nu este conformă cu prevederile art. 21 alin. (3) lit. b) din statutul societăţii pârâte, instanţa de fond a stabilit contribuţia reclamantului la capitalul social ca fiind în sumă de 122.685.450 lei în loc de 57.411.660 lei.

În raport de prevederile art. 6 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 1/2005 care stabilesc că membru fondator este persoana fizică sau juridică care a semnat actul constitutiv al societăţii cooperative cererea reclamantului de a-l repune în dreptul de membru fondator a fost respinsă întrucât reclamantul nu a semnat actul constitutiv.

II. Curtea de Apel Piteşti, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin Decizia nr. 26 din 21 februarie 2007, a admis apelul declarat de pârâta C.G.S.C., a schimbat în parte sentinţa în sensul că a respins şi primul capăt de cerere, acela de obligare a pârâtei la modificarea operaţiunilor contabile privind capitalul social, înlăturând obligarea apelantei pârâte la plata cheltuielilor de judecată şi menţinând în rest sentinţa.

Apelul formulat de reclamantul T.N.I. împotriva aceleiaşi sentinţe a fost respins ca nefondat.

Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a reţinut că, în conformitate cu art. 117 din Legea nr. 1/2005, apelanta pârâtă a fixat în termen de 30 zile lista tuturor membrilor cooperatori, iar conform art. 120 alin. (8) consiliul executiv al asociaţiei trebuia să stabilească valoarea capitalului social şi modul de împărţire în părţi sociale.

La 2 decembrie 2003 s-a organizat adunarea generală a acţionarilor A.T.C.O.M. – A.E.P. Vâlcea la care reclamantul nu a participat dar căruia i s-a comunicat la 5 decembrie 2003 modul de stingere parţială a datoriilor pe care societatea reclamantului le opune faţă de pârâtă şi cum reclamantul nu a înţeles să conteste această hotărâre ce i-a fost comunicată prin care i-a fost retrasă şi calitatea de membru asociat, în mod corect organizaţia cooperatistă a apreciat că nu se cuvine să-i facă o ofertă în condiţiile art. 120 alin. (5) din aceeaşi lege.

Reclamantul nu a contestat nici lista întocmită conform art. 117 din Legea nr. 1/2005 în care a fost înscris ca nefiind în activitate şi având părţi sociale de 57.411.660 lei vechi ci dimpotrivă a formulat chiar o cerere la 11 aprilie 2005 în care a solicitat conducerii A.T.C.O.M. să rămână membru cooperator cu capitalul de 57.565.000 lei, cerere reiterată şi la 2 septembrie 2005.

Adunarea Generală din 9 mai 2005 a decis, urmare precizării reclamantului transferarea sumei de 5.741 RON din contul creditori în contul capital social, moment de la care acesta are calitatea de membru cooperator dar nu şi de membru fondator nefiind semnatar al actului constitutiv.

III. În contra deciziei menţionate a declarat recurs reclamantul T.N.I. pentru motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., renunţând la susţinerea motivului prevăzut de art. 304.8 C. proc. civ.

Dezvoltând motivul de recurs, recurentul invocă nulitatea hotărârii Adunării Generale din 2 decembrie 2003 a A.T.C.O.M. pentru nerespectarea prevederilor legale în ce priveşte modul de retragere sau excludere a membrului cooperator fondator (asociat) şi diminuarea capitalului social al acestuia precum şi încălcarea prevederilor Legii nr. 1/2005, art. 5 alin. (5) şi ale Statutului cadru.

IV. Înalta Curte apreciază criticile neîntemeiate.

1. Compensarea urmare căreia suma părţilor sociale de 122.685.450 lei rezultate din reevaluări până la data de 2 decembrie 2003 s-a diminuat la suma de 57.410.000 lei a fost hotărâtă de Adunarea Generală A.T.C.O.M. din 2 decembrie 2003 conform prevederilor Statutului în vigoare la acea dată. Hotărârea din 2 decembrie 2003 ce a fost comunicată recurentului nu a fost contestată de acesta, ea fiind obligatorie în condiţiile art. 41 din Legea nr. 109/1996 în vigoare la acea dată, iar invocarea nulităţii acesteia pentru prima dată în acest recurs excede obiectului cererii de chemare în judecată care nu conţine şi nulitatea acestei hotărâri printre capetele de cerere.

2. Prin cererea de chemare în judecată reclamantul a solicitat obligarea pârâtei la refacerea operaţiunilor contabile privind cuantumul capitalului social în ce-l priveşte şi considerarea lui ca membru fondator aşa încât criticile recurentului cu privire la constatarea calităţii de membru cooperator asociat depăşesc şi ele obiectul cererii cu care a fost investită instanţa de fond, ambele instanţe reţinând corect că în raport de prevederile art. 6 lit. f) din Legea nr. 1/2005 recurentul nu are calitatea de membru fondator, nefiind semnatar al actului constitutiv, acesta necontestând nici lista cu membrii cooperatori înregistraţi conform procedurii prevăzute de art. 117 din aceeaşi lege.

V. Drept urmare, Înalta Curte va respinge recursul declarat, ca nefondat, menţinând ca legală Decizia atacată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de reclamantul T.N.I. împotriva deciziei nr. 26 din 21 februarie 2007 a Curţii de Apel Piteşti, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 14 noiembrie 2007.

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 3643/2007. Comercial