ICCJ. Decizia nr. 3798/2007. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 3798/2007
Dosar nr. 33231/3/2006
Şedinţa publică din 22 noiembrie 2007
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa comercială nr. 9595 din 7 noiembrie 2006 pronunţată în dosarul nr. 33231/3/2006 de Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a comercială, s-a respins pentru lipsă de interes, cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta SC E.M. SRL în contradictoriu cu pârâta SC G.H.R.G.P.C. SRL, având a obiect constatarea încetării contractului de subînchiriere încheiat de părţi pentru spaţiul de 24,32 mp. situat în Bucureşti, Calea Floreasca, sector 1.
Pentru a pronunţa această sentinţă, Tribunalul a reţinut că cererea de constatare a încetării contractului este lipsită de interes, de îndată ce acesta a încetat, prin ajungerea la termen.
Reclamanta a introdus apel, împotriva acestei sentinţe, criticând-o pentru netemeinicie şi nelegalitate.
Apelanta reclamantă în susţinerea apelului, a apreciat că instanţa de fond, în mod greşit a apreciat că nu are interes în cererea formulată, acest interes constând în faptul că, numai în baza unei hotărâri de constatare a încetării contractului poate solicita O.R.C. să se dispună radierea menţiunii referitoare la sediul pârâtei, aflat în spaţiul menţionat, din registrul comerţului.
Or, în atare situaţie, în mod greşit nu s-a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 111 C. proc. civ.
Analizând sentinţa, prin prisma criticii invocate, Curtea, prin Decizia comercială nr. 68 pronunţată la 7 februarie 2007, a respins apelul, ca nefondat, confirmând argumentele ce se desprind din considerentele acesteia.
Astfel, instanţa de apel, analizând cerinţele impuse de dispoziţiile art. 111 C. proc. civ., în raport de cauza dedusă judecăţii, a reţinut că, interesul cererii de chemare în judecată, nu corespunde cu protecţia imediată şi necesară a vreunui drept al reclamantei, legat de contractul de subînchiriere, a cărui încetare prin ajungere la termen este necontestată.
Mai precis, eventualitatea exercitării unei acţiuni pentru radierea menţiunii privind existenţa sediului în spaţiul locativ ce a făcut obiectul contractului încheiat de părţi, nu poate fi condiţionată de existenţa unei hotărâri judecătoreşti, de constatare a încetării acelui contract.
Împotriva acestei decizii, a declarat recurs reclamanta, susţinând că a fost pronunţată ca urmare a interpretării şi aplicării greşite a dispoziţiilor art. 111 C. proc. civ., critică întemeiată pe dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Recurenta, reiterează critica formulată în apel, pe baza aceloraşi argumente în raport de care susţine că, în mod greşit s-a menţinut sentinţa prin care i s-a respins cererea de chemare în judecată pentru lipsă de interes.
Or, recurenta susţine că în ipoteza respingerii cererii, nu poate solicita radierea din registrul comerţului a menţiunii privind sediul pârâtei, O.R.C., de pe lângă Tribunalul Municipiului Bucureşti refuzând să facă radierea respectivă în lipsa unei asemenea hotărâri, prin prisma deciziei nr. 10 din data de 20 martie 2006 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pronunţată în interesul legii.
Critica este nefondată.
Instanţa de apel, analizând temeinicia şi legalitatea sentinţei, în cadrul procesual stabilit, a reţinut că, în mod corect s-a respins acţiunea în constatare pentru lipsă de interes.
Prin acţiune s-a solicitat constatarea încetării contractului de locaţiune, încheiat de părţi, prin ajungere la termen.
În atare situaţie, instanţa de fond, a analizat în raport de temeiul legal ce s-a invocat, respectiv art. 111 C. proc. civ., condiţiile dreptului şi interesului pe care reclamanta recurentă urmărea să-l valorifice.
Din considerentele deciziei atacate, rezultă că în apel s-a analizat, în raport de susţinerile reclamantei, dacă obţinerea unei acţiuni de constatare a încetării contractului, prezintă un interes, pentru protejarea unui drept vătămat de pârâta intimată.
Făcând o asemenea analiză, în mod judicios s-a reţinut că, în măsura în care, prin ajungerea la termen a contractului de locaţiune, pârâta intimată a încetat orice acte de folosinţă asupra imobilului, justificarea recurentei, întemeiată pe dispoziţiile art. 25 din Legea nr. 26/1990, republicată dispoziţii cu privire la care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a pronunţat prin Decizia în interesul legii nr. X din 20 martie 2006, nu este de natură a reţine că temerea reclamantei, privind posibila respingere a cererii privind radierea menţiunii privind sediul pârâtei intimate, îi fundamentează interesul în acţiunea de faţă.
Aşa fiind, instanţa de apel, confirmând soluţia pronunţată la fond, a dat relevanţă principiului potrivit căruia, prin dispoziţiile art. 111 C. proc. civ., legiuitorul a urmărit protecţia unui interes actual şi nu a unuia eventual.
În atare situaţie, urmează a se reţine, ca nefondată, critica de nelegalitate invocată în raport de prevederile legale precizate de recurentă, ca temei al cererii de recurs.
Pentru cele ce preced şi reţinând că în cauză nu s-au luat în discuţie motive de nulitate, de ordine publică, în baza art. 312 C. proc. civ., recursul urmează a fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamanta SC E.M. SRL Bucureşti împotriva deciziei nr. 68 din 7 februarie 2007 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VI-a comercială, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 22 noiembrie 2007.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3799/2007. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 3795/2007. Comercial → |
|---|
