ICCJ. Decizia nr. 3910/2007. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 3910/2007
Dosar nr. 84/42/2007
Şedinţa publică din 29 noiembrie 2007
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la nr. 1718 din 5 iulie 2006 la Tribunalul Buzău, reclamanţii M.G. şi Z.G. au solicitat ca în contradictoriu cu pârâtul P.I.S., să se dispună anularea hotărârii A.G.E.A. luată în cadrul SC G.I. SRL din 27 ianuarie 2006 şi a procesului verbal încheiat.
Reclamanţii, în susţinerea cererii, au susţinut că adunarea acţionarilor nu a fost legal constituită, în fapt fiind formală, procesul-verbal încheiat cu această ocazie, nefiind semnat de aceştia.
Prin sentinţa nr. 2744 din 9 noiembrie 2006, Tribunalul Buzău a admis acţiunea, dispunând anularea hotărârii menţionate şi a procesului-verbal încheiat la acea dată.
Instanţa de fond, a reţinut în considerente, că A.G.E.A. din 27 ianuarie 2005, nu a fost convocată cu respectarea dispoziţiilor art. 117 din Legea nr. 31/1990, iar hotărârea s-a luat, cu depăşirea atribuţiilor, pe care administratorul unic le avea conform statutului.
Împotriva sentinţei, a declarat apel pârâtul, criticând-o pentru netemeinicie şi nelegalitate.
Apelantul a invocat netemeinicia sub aspectul reţinerii greşite a stării de fapt, de către instanţă, sub aspectul condiţiilor în care a fost convocată A.G.E.A.
În acest sens, apelantul a susţinut că adunarea s-a convocat în baza procurii speciale întocmită de reclamanţii intimaţi, conform căreia, a fost împuternicit pe termen nelimitat, să-i reprezinte în adunările generale ale societăţii, să participe la vot în numele acestora cu drepturi depline, şi să ia hotărârile care se impun.
Nelegalitatea sentinţei, a fost susţinută sub două aspecte:
- necitarea la fond, cauza fiind astfel soluţionată, cu încălcarea dreptului la apărare
- interpretarea necorespunzătoare a art. 117 din Legea nr. 31/1990, contrar a ceea ce rezultă, din probatoriul administrat sub aspectul convocării adunării şi a atribuţiilor ce-i reveneau ca administrator, în raport şi de procura dată de intimaţi.
Analizând temeinicia şi legalitatea sentinţei, în raport de criticile formulate de apelant, Curtea de Apel Ploieşti, prin Decizia nr. 34 pronunţată la 1 martie 2007, a respins apelul, ca nefondat, reţinând următoarele.
Apelantul, aşa cum rezultă din lucrările cauzei, a fost citat la domiciliul declarat, ca fiind în Buzău, dar şi la adresa din strada Mioriţei unde locuia fără forme legale.
Susţinerea apelantului că domiciliul sau reşedinţa sa, era în localitatea Poşta Câlnău, judeţul Buzău, nu a fost dovedită.
S-a apreciat, că nici celelalte critici nu sunt fondate, apreciindu-se ca fiind corectă starea de fapt reţinută la fond.
Astfel, instanţa a confirmat, concluzia că în baza procurii speciale, primite de la intimaţii pârâţi, apelantul nu putea hotărî înstrăinarea activului societăţii, în A.G.E.A. din 27 ianuarie 2005 care a fost convocată cu nerespectarea dispoziţiilor art. 117 din Legea nr. 31/1990, aşa cum justificat, a stabilit şi prima instanţă.
Împotriva acestei decizii, în termen legal, a declarat recurs, pârâtul P.I.S. invocând ca temei legal prevederile art. 304 pct. 8 şi 9 C. proc. civ.
În fapt, recurentul susţine două critici şi anume:
- instanţa de apel greşit a statuat că, la judecarea cauzei în primă instanţă, procedura a fost legal îndeplinită.
Or, în cauză citarea nu s-a făcut la domiciliul din comuna Poşta Câlnău judeţul Buzău, unde recurentul susţine că locuieşte, ci la domiciliile din Buzău şi Buzău Str. Mioriţei.
În atare situaţie, a fost în imposibilitate să-şi exercite dreptul la apărare, sentinţa fiind nulă în raport de încălcarea dispoziţiilor art. 85 C. proc. civ.
- în mod eronat instanţa de apel, a confirmat sentinţa, în ceea ce priveşte stabilirea că A.G.E.A. din data de 27 ianuarie 2005 nu a fost convocată cu respectarea dispoziţiilor art. 117 din Legea nr. 31/1990 astfel că hotărârea a fost dată cu depăşirea atribuţiilor pe care le avea conform statutului societăţii şi procurii de administrare.
Aceste critici, se subsumează motivelor de nelegalitate prevăzute de art. 304 pct. 5 şi 9 C. proc. civ., urmând a fi analizate în acest cadru procesual.
Astfel, în raport de prima critică, recurentul a invocat încălcarea unuia din principiile fundamentale ale dreptului procesual civil, acela al contradictorialităţii, care constă în posibilitatea dată părţilor de a lua cunoştinţă de pretenţiile reciproce şi de administrarea probelor.
Acest principiu se realizează şi prin respectarea dispoziţiilor art. 85 şi 89 alin. (1) C. proc. civ., care impun instanţei obligaţia de citare legală şi din timp la proces.
Analizând lucrările cauzei, urmează a se reţine că citarea sa făcut la adresele unde recurentul figura în evidenţa I.P. Buzău – Serviciul de evidenţă a populaţiei, domiciliu declarat şi cu ocazia adunării generale a SC G.I. SRL din 27 ianuarie 2005.
În atare situaţie, în mod justificat instanţa de apel, a reţinut că, judecarea cauzei la fond s-a făcut cu procedura legal îndeplinită.
Aşa fiind, în considerarea celor arătate, urmează a se respinge această critică, nefiind întemeiată pe dispoziţiile art. 305 pct. 5 C. proc. civ. Şi motivul de recurs invocat în raport de dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., urmează a fi apreciat ca neîntemeiat, pe considerentul că în mod corect instanţele au reţinut că recurentul pârât, nu a avut o procură specială din partea intimaţilor asociaţi, să-i reprezinte. În atare situaţie acesta, în baza procurii de care s-a folosit, nu putea convoca legal A.G.E.A. din 27 ianuarie 2005 situaţie în care hotărârea luată, aceea de înstrăinare a activelor societăţii SC G.I. SRL, cât şi procesul verbal încheiat, în mod întemeiat s-au constatat a fi lovite de nulitate.
Faptul că, procura invocată de recurentul pârât nu putea să producă efecte juridice, rezulta din rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Buzău din 15 ianuarie 2007, din care reiese că procura a fost tradusă în fals, în ceea ce priveşte persoana mandatată să-i reprezinte pe reclamanţii intimaţi.
Aşa fiind, pentru cele ce preced, în baza art. 312 C. proc. civ., recursul urmează a fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâtul P.I.S., împotriva deciziei nr. 34 din 1 martie 2007 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia comercială de contencios administrativ.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţa publică, astăzi 29 noiembrie 2007.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3979/2007. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 3891/2007. Comercial → |
|---|
