ICCJ. Decizia nr. 471/2007. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 471/2007
Dosar nou nr. 15364/1/2005
(dosar vechi nr. 3748/2005)
Şedinţa publică din 1 februarie 2007
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa comercială nr. 13491 din 10 decembrie 2004 pronunţată în dosar nr. 9776/2004 al Tribunalului Bucureşti, secţia a VI-a comercială, s-a admis acţiunea formulată de reclamanta SC S.C. SRL Bucureşti împotriva pârâtei SC L. SA Bucureşti, cu consecinţa obligării acesteia să predea reclamantei cantitatea de 29.635 kg. cupru catod electrolitic, cu 1.071.000 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de fond a reţinut, în esenţă, că printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă pârâta a fost obligată la predarea acestor bunuri, pe care anterior le-a deţinut în custodie, astfel că în prezent aceasta nu mai are nici un temei pentru a reţine în depozitele proprii cantitatea de cupru proprietatea reclamantei.
De asemenea, deşi pârâta a invocat faptul că dreptul de retenţie este justificat de plata sumelor constând în taxe de depozitare, s-a reţinut că aceasta nu a formulat o cerere reconvenţională în acest sens, astfel că instanţa a fost în imposibilitate de a se pronunţa asupra temeiniciei pretenţiilor pârâtei legate de cheltuielile ocazionate de păstrarea bunului în depozit.
Apelul declarat de pârâtă a fost admis prin Decizia comercială nr. 654 din 9 septembrie 2005 pronunţată în dosar nr. 832/2005 al Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VI-a comercială, iar sentinţa instanţei de fond a fost desfiinţată şi cauza trimisă spre rejudecare aceleiaşi instanţe, în considerarea faptului că întâmpinarea formulată de pârâtă are un vădit caracter de cerere reconvenţională conform art. 119 C. proc. civ., astfel încât ea trebuia judecată odată cu cererea principală.
Anterior, prin încheierea din 20 mai 2005, curtea de apel a respins excepţia tardivităţii declarării apelului cu motivarea că faţă de data menţionată pe ştampila poştei aplicată pe dovada de comunicare a hotărârii, apelul este declarat în termen.
Împotriva acestei decizii a formulat recurs reclamanta SC S.C. SRL Bucureşti, criticând-o ca fiind nelegală pentru motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
În mod concret, recurenta invocă faptul că apelul a fost declarat de pârâtă după expirarea termenului pentru exercitarea căii de atac, astfel încât, contrar concluziilor instanţei de apel, acesta este tardiv formulat.
A doua critică vizează modul de soluţionare a apelului care, în mod greşit a fost admis, cu consecinţa desfiinţării sentinţei şi trimiterii cauzei spre rejudecare, în condiţiile în care la întrebarea expresă a instanţei de fond pârâta a declarat că nu formulează cerere reconvenţională, situaţie în care o astfel de cerere nu putea fi formulată în apel, fără încălcarea dispoziţiilor art. 294 pct. 1 C. proc. civ.
Analizând recursul formulat prin prisma motivelor şi excepţiilor invocate, art. 304 pct. 9, art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Curtea constată că acesta este întemeiat, admiţându-l ca atare.
Astfel, analizând cu prioritate, conform art. 137 C. proc. civ., excepţia tardivităţii declarării apelului, Curtea reţine că hotărârea instanţei de fond a fost comunicată pârâtei SC L. SA, la data de 15 februarie 2005, astfel încât termenul pentru exercitarea apelului s-a împlinit, la data de 3 martie 2005, iar conform datei poştei, acesta a fost expediat la data de 4 martie 2005, adică ulterior împlinirii termenului de 15 zile, fiind incidente prin urmare dispoziţiile art. 103 alin. (1) C. proc. civ., cu consecinţa constatării tardivităţii apelului declarat de pârâtă.
Prin urmare, această excepţie fiind întemeiată, analizarea criticilor formulate cu privire la soluţia pe fond este inutilă şi lipsită de interes juridic iar soluţia ce se impune este aceea de admitere a recursului declarat de reclamantă şi modificarea deciziei în sensul respingerii apelului declarat de pârâtă ca fiind tardiv formulat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamanta SC S.C. SRL Bucureşti, împotriva deciziei nr. 654 din 9 septembrie 2005, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a comercială.
Modifică Decizia recurată în sensul că respinge apelul pârâtei SC L. SA declarat împotriva sentinţei nr. 13491 din 10 decembrie 2004 a Tribunalului Bucureşti, secţia a VI-a comercială ca tardiv formulat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 1 februarie 2007.
| ← ICCJ. Decizia nr. 484/2007. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 43/2007. Comercial → |
|---|
