ICCJ. Decizia nr. 489/2007. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 489/2007
Dosar nr. 16320/1/2006
Şedinţa publică din 1 februarie 2007
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin încheierea pronunţată în şedinţa camerei de consiliu din 16 aprilie 2003 în dosar nr. 4476/2003 al Judecătoriei sector 1 Bucureşti, s-a respins cererea de încuviinţare a executării silite formulată de creditoarea R.A. – A.P.P.S. prin Sucursala pentru A.I.F.I. în sentinţa civilă nr. 7663/2000 a cărei executare se solicită a fi încuviinţată debitor este SC U. SA şi nu SC U. SA, iar între cele două societăţi nu există identitate.
Apelul declarat de creditoare a fost respins prin Decizia comercială nr. 522 din 16 iunie 2005 pronunţată în dosar nr. 537/2005 al Curţii de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială, cu motivarea că contrar susţinerilor creditoarei în privinţa identităţii dintre cele două societăţi, din actele emise de Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Bucureşti rezultă că SC U. SA are calitatea de acţionar al SC U. SA, fiind prin urmare două subiecte de drept distincte şi cu sedii diferite.
Împotriva acestei soluţii a declarat recurs creditoarea R.A. – A.P.P.S. prin sucursala pentru A.I.F.I. Bucureşti, criticând-o ca fiind nelegală şi pronunţată de instanţă prin interpretarea greşită a faptului că între cele două societăţi există identitate, singura diferenţă constând în aceea că SC U. SA, şi-a schimbat denumirea din SC U. Import SA, nefiind prin urmare persoane juridice distincte.
Concluzia rezultă din menţiunile efectuate la Oficiul Registrului Comerţului, conform cărora atât SC U. SA cât şi SC U. SA au acelaşi număr de înregistrare, respectiv J40/704/22 februarie 1991, fiind deci o singură societate comercială.
Analizând recursul prin prisma motivelor invocate curtea constată că acesta este nefondat.
Astfel, conform adresei din 26 ianuarie 2005 emise de O.R.C. de pe lângă Tribunalul Bucureşti SC U. SA Bucureşti, debitoarea din prezenta cauză, a fost înregistrată în O.R.C. la data de 22 februarie 1991, având ca acţionari, alături de persoane fizice şi pe SC U. SA, respectiv pârâta din sentinţa civilă nr. 7664 din 2 iunie 2000, titlu executoriu ce face obiectul cererii de încuviinţare a executării silite, fiind prin urmare exclusă identitatea dintre cele două societăţi care sunt subiecte de drept distincte şi se află în relaţie societate-acţionar, cum corect au reţinut ambele instanţe.
În consecinţă, reţinând că recursul creditoarei, este nefondat, acesta va fi respins ca atare, conform art. 312 alin. (1) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de creditoarea R.A. – A.P.P.S. – S.A.I.F.I. Bucureşti, împotriva deciziei nr. 522 din 16 iunie 2005, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 1 februarie 2007.
| ← ICCJ. Decizia nr. 503/2007. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 487/2007. Comercial → |
|---|
