ICCJ. Decizia nr. 797/2007. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 797/2007
Dosar nr. 32024/2/2004
Şedinţa publică din 21 februarie 2007
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa comercială nr. 10714 din 16 septembrie 2004 pronunţată în dosarul nr. 9550/2004 al Tribunalului Bucureşti, secţia a VI-a comercială, s-a admis excepţia prematurităţii invocată de pârâtă şi în consecinţă s-a respins acţiunea formulat de reclamanta SC A.A.C.T. SRL Bucureşti împotriva pârâtei SC M.A. SRL Bucureşti.
pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de fond a reţinut, în esenţă, că solicitarea reclamantei de a se constata caducitatea contractului de proiectare nr. 10 din 5 decembrie 2000 încheiat cu pârâta precum şi obligarea acesteia la restituirea sumei de 6307 dolari S.U.A. nu poate fi examinată pe fond în lipsa îndeplinirii procedurii concilierii directe prevăzute de art. 7201 C. proc. civ.
Convocarea pârâtei pentru data de 27 februarie 2004 nu are semnificaţia realizării acestei proceduri deoarece invitaţia la conciliere a fost expediată la data de 6 februarie 2004 şi ulterior promovată acţiunea în justiţie. Acest mod de efectuare a procedurii echivalează în realitate cu neîndeplinirea acesteia, astfel încât excepţia prematurităţii fiind întemeiată a fost admisă.
Apelul declarat de reclamantă a fost admis prin Decizia comercială nr. 226 din 24 martie 2006 pronunţată în dosarul nr. 2359/2004 de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială, cu consecinţa anulării sentinţei atacate şi reţinerii cauzei în vederea evocării fondului, conform art. 295 alin. (1) C. proc. civ.
În motivarea deciziei, instanţa de apel a reţinut că pentru primul capăt de cerere din acţiunea introductivă, întemeiat în drept pe dispoziţiile art. 111 C. proc. civ., nu sunt incidente dispoziţiile art. 7201 alin. (1) C. proc. civ., care se aplică doar proceselor şi cererilor în materie comercială evaluabile în bani, situaţie în care se impunea soluţionarea acestuia pe fond. De asemenea, în privinţa capătului de cerere accesoriu referitor la despăgubiri, greşit a reţinut prima instanţă că nu a fost respectate dispoziţiile legale anterior invocate, în condiţiile n care invitaţia la conciliere a fost expediată pârâtei la data de 6 februarie 2004, iar acţiunea introdusă la 11 martie 2004 fiind prin urmare respectat termenul prevăzut de art. 7201 alin. (5) C. proc. civ.
Reţinând cauza pentru soluţionare, curtea de apel, prin Decizia nr. 130 din 23 martie 2006 pronunţată în dosarul nr. 32024/2004 a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, invocată din oficiu, în privinţa capătului de cerere referitor la obligarea pârâtei la plata despăgubirilor şi a admis petitul prin care s-a solicitat constatarea caducităţii contractului de proiectare nr. 10 din 5 decembrie 2000 încheiat între părţi, cu obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 174.000 lei după compensare.
În argumentarea soluţiei pronunţate instanţa de control judiciar a arătat că între reclamantă în calitate de proiectant general şi SC G.R. SA s-a încheiat contractul de proiectare nr. 60 din 8 septembrie 2000 având ca obiect executarea misiunii de proiectare a obiectivului B.I.H., iar prin contractul nr. 10 din 5 decembrie 2000 încheiat de reclamantă cu pârâta aceasta din urmă şi-a asumat obligaţia executării proiectului de instalaţii termice, ventilaţii şi aer condiţionat la acest obiectiv, lucrări în valoare totală de 26.667 dolari S.U.A.
În temeiul contractului nr. 10 din 5 decembrie 2000, reclamanta a achitat suma de 6.307 dolari S.U.A. cu titlu de avans pârâtei, aspect necontestat de aceasta, însă pârâta SC M.A. SRL Bucureşti, nu poate fi obligată la restituirea acesteia deoarece contractul nr. 60 din 8 septembrie 2000 nu a mai fost pus în operă, situaţie în care în privinţa contractului nr. 10/2000, subsecvent primului, a intervenit caducitate, conform art. 1156 alin. (4) C. civ. Pe de altă parte avansul achitat de reclamantă este rezultatul îndeplinirii unei obligaţii prevăzute de contractul nr. 60/2000, iar potrivit art. 13 din această convenţie beneficiarul proiectului, în speţă SC G.R. SA, va plăti toate cheltuielile nedecontate şi efectuate de proiectant până la data sistării lucrărilor din motive neimputabile reclamantului – proiectant.
În concluzie, dat fiind faptul că sistarea lucrărilor din cele două contracte nu este imputabilă nici reclamantei nici pârâtei, devin incidente dispoziţiile art. 13 din contractul nr. 60/2000, cu consecinţa admiterii excepţiei lipsei calităţii procesuale a pârâtei pentru plata despăgubirilor şi constatării caducităţii contractului nr. 10 din 5 decembrie 2000.
Împotriva acestei soluţii a declarat recurs reclamanta SC A.A.C.T. SRL Bucureşti criticând-o pentru motivele de nelegalitate prevăzute de art. 304 pct. 7 şi 9 C. proc. civ.
În dezvoltarea motivelor de recurs se invocă faptul că în mod greşit instanţa de apel în temeiul unor motive străine de natura pricinii a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, în condiţiile în care pârâta însăşi a considerat că are calitate, opunându-se admiterii acţiunii pentru obligarea la restituirea avansului cu motivarea că a executat o parte din obligaţiile contractuale.
De altfel, soluţia este şi contradictorie pentru că deşi se admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, instanţa constată totuşi caducitatea contractului nr. 10/2000 încheiat cu pârâta.
De asemenea, precizează recurenta, este eronată concluzia conform căreia în speţă sunt incidente dispoziţiile art. 13 din contractul nr. 60/2000, deoarece avansul a fost achitat în baza contractului nr. 10/2000 care a făcut obiectul litigiului, situaţie în care în temeiul răspunderii contractuale, pârâta trebuie să fie obligată la restituirea sumelor primite în baza convenţiei a cărei caducitate s-a constatat, mai ales că nu a executat nici una dintre obligaţiile ce îi reveneau.
Analizând recursul formulat prin prisma motivelor invocate dispoziţiile art. 304 pct. 7, 9 C. proc. civ., raportat la prevederile art. 312 alin. (5) C. proc. civ., Curtea constată că este fondat.
Astfel, este întemeiată critica conform căreia curtea de apel a soluţionat greşit excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, în condiţiile în care litigiul avea ca obiect constatarea caducităţii contractului nr. 10 din 5 decembrie 2000 încheiat cu pârâta, capăt de cerere de altfel admis şi care nu a fost supus cenzurii prin recursul formulat de reclamantă.
Aşadar, de vreme ce curtea de apel a constatat că pârâta are calitate procesuală pentru capătul de cerere principal, este lipsită de temei admiterea acestei excepţii pentru petitul privind obligarea acesteia la plata avansului achitat de reclamantă în baza convenţiei caduce.
Din această perspectivă, este întemeiat şi argumentul recurentei, în sensul că în ipoteza constatării caducităţii contractului nu există nici un motiv pentru ca pârâta să nu fie obligată a restitui sumele primite, desigur sub rezerva soluţionării fondului cererii cu administrarea tuturor probelor necesare şi utile justei soluţionări a cauzei. Prin urmare, în examinarea temeiniciei acestor pretenţii trebuie avute în vedere prevederile contractului din litigiu nr. 10/2000 şi nu ale unei convenţii care nu a format obiectul judecăţii, nefiind încheiată între reclamantă şi pârâtă.
În concluzie, reţinând incidenţa dispoziţiilor art. 312 alin. (5) C. proc. civ., litigiul fiind soluţionat în temeiul unei excepţii greşit admise, soluţia ce se impune este aceea de admitere a recursului, casarea deciziei şi trimiterea cauzei pentru rejudecarea capătului de cerere privind obligarea pârâtei la restituirea avansului, fiind menţinute dispoziţiile deciziei privind constatarea caducităţii contractului nr. 10/5 decembrie 2000.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamanta SC A.A.C.T. SRL Bucureşti împotriva deciziei nr. 130 din 23 martie 2006 a Curţii de Apel Bucureşti, casează, în parte, Decizia atacată şi trimite cauza spre rejudecare pe fond a capătului de cerere în despăgubiri, aceleiaşi instanţe.
Menţine restul dispoziţiilor deciziei.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 21 februarie 2007.
| ← ICCJ. Decizia nr. 799/2007. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 796/2007. Comercial → |
|---|
