ICCJ. Decizia nr. 834/2007. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 834/2007
Dosar nr. 2506/33/2006
Şedinţa publică din 22 februarie 2007
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Reclamanta SC T. SRL Bucureşti le-a chemat în judecată pe pârâtele B.C.D. R. SA Târgu Mureş şi SC C.A. Bistriţa pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa, instanţa să constate nulitatea absolută a contractului de ipotecă autentificat sub nr. 5014/2004 de B.N.P. Groza.
A susţinut în cererea sa că Tribunalul Arbitral constituit la C.A.C.I. de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României a admis prin sentinţa arbitrală nr. 198 din 15 iunie 2004 cererea privind rezilierea contractului de închiriere încheiat cu SC C.A. SA Bistriţa. Ulterior aceasta a chemat-o în judecată pe pârâtă pentru plata despăgubirilor, acţiune care de asemenea a fost admisă de C.A.C.I. de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României şi a Municipiului Bucureşti, obligând-o pe pârâtă la plata sumei de 6.696.000.000 lei (sentinţa arbitrală nr. 340 din 16 decembrie 2004).
În timpul soluţionării acestui litigiu, pârâta, ilegal a garantat cu imobilul în litigiu o obligaţie de plată în sumă de 7.320.000.000 lei pe care o datora R.
Ulterior, reclamanta şi-a precizat acţiunea în sensul că a solicitat să se constate şi nulitatea absolută a contractului de garanţie mobiliară nr. 13 din 24 septembrie 2002, pentru aceleaşi motive invocate în cererea iniţială.
În cauză a fost formulată cerere de intervenţie în interes propriu de către SC R.T. SRL Bucureşti, care a solicitat constatarea nulităţii absolute a contractului de ipotecă şi a contractului de garanţie mobiliară, invocate de reclamantă.
Tribunalul Comercial Mureş a admis excepţia privind necompetenţa teritorială a Tribunalului Comercial Mureş invocată de pârâta SC H.C.A. SA Bistriţa şi a declinat competenţa soluţionării litigiului în favoarea Tribunalului Bistriţa Năsăud, secţia comercială.
Prin sentinţa civilă nr. 20/COM/2006 din 27 ianuarie 2006, Tribunalul Bistriţa Năsăud, secţia comercială, a respins, ca neîntemeiată, acţiunea reclamantei şi cererea de intervenţie formulată de intervenienta SC R.T. SRL Bucureşti, obligând-o pe reclamantă să plătească pârâtei SC H.C.A. SA Bistriţa la 200 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că, atât reclamanta cât şi intervenienta nu pot justifica un interes legitim personal şi actual pentru admiterea acţiunii în sensul constatării nulităţii celor două contracte şi că pârâta SC C.A. SA Bistriţa şi-a achitat debitele atât faţă de reclamantă cât şi faţă de intervenientă.
A reţinut că pretenţiile formulate nu izvorăsc dintr-un raport juridic recunoscut de lege.
Apelul declarat de reclamantă împotriva sentinţei menţionate a fost respins de Curtea de Apel Cluj, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, prin Decizia nr. 87 din 1 iunie 2006, prin care a reţinut că reclamanta nu a justificat un interes legitim şi actual pentru declanşarea demersului judiciar conform probatoriilor administrate.
Reclamanta SC T. SRL Bucureşti a formulat recurs împotriva deciziei pronunţate în apel, solicitând admiterea recursului, modificarea deciziei atacate şi pe fond admiterea acţiunii, susţinând că sunt îndeplinite condiţiile de modificare a deciziei, prevăzute de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
A susţinut prin cererea de recurs, că existenţa unei hotărâri a A.G.A. Coroana, publicată în M. Of. al României era condiţie a încheierii valabile a contractului, garanţia neputând fi instituită decât cu respectarea dispoziţiilor art. 143 din Legea nr. 31/1990, astfel că cele două contracte sunt lovite de nulitate.
Recursul este nefondat.
Din analiza actelor şi lucrărilor dosarului rezultă că atât în instanţa de fond cât şi în apel a fost analizat interesul reclamantei şi intervenientei în declanşarea acţiunii ca o condiţie generală de exercitare a acţiunii civile, acţiunea fiind corect respinsă pentru acest motiv.
Conform art. 304 pct. 9 C. proc. civ., modificarea unei hotărâri poate fi cerută când hotărârea pronunţată este lipsită de temei legal ori a fost dată cu aplicarea greşită a legii.
Din motivele de recurs invocate nu rezultă textul de lege încălcat sau aplicat greşit referitor la analiza interesului în declanşarea acţiunii, astfel că recursul urmează a se respinge ca nefondat.
Cum cele două instanţe au constatat corect că atât reclamanta cât şi intervenienta nu au justificat un interes pentru declanşarea demersului judiciar, nu s-a mai procedat la analizarea fondului litigiului, astfel că motivele invocate nu pot fi analizate în recurs.
Aşa fiind.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, recursul declarat de reclamanta SC T. SRL Bucureşti împotriva deciziei nr. 87 din 1 iunie 2006 a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi 22 februarie 2007.
| ← ICCJ. Decizia nr. 906/2007. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 822/2007. Comercial → |
|---|
