ICCJ. Decizia nr. 794/2007. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 794/2007
Dosar nr. 9151/1/2006
Şedinţa publică din 21 februarie 2007
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 650/ CA din 22 iunie 2005, pronunţată de Tribunalul Hunedoara, secţia comercială şi de contencios administrativ, s-a respins acţiunea precizată formulată de reclamanta SC H. SA Deva în contradictoriu cu pârâta SC T.E. SRL Mintia pentru constatarea nulităţii absolute a contractului de vânzare-cumpărare nr. 122 din 4 decembrie 2002 şi restabilirea situaţiei anterioare.
Prin aceiaşi hotărâre s-a luat act de renunţarea reclamantei la judecată împotriva pârâtului P.D.
Reclamanta a formulat apel solicitând schimbarea hotărârii în sensul admiterii acţiunii aşa cum a fost precizată.
Prin Decizia civilă nr. 56/ A din 7 aprilie 2006, Curtea de Apel Alba – Iulia, secţia comercială şi de contencios administrativ, a luat act de renunţarea la judecata apelului.
Ca urmare, reclamanta a formulat recurs invocând dispoziţiile art. 304 pct. 8 - 9 C. proc. civ., raportat la art. 312 alin. (5) C. proc. civ. şi a solicitat admiterea acestuia, casarea deciziei şi trimiterea cauzei spre rejudecare pe fond aceleaşi instanţe.
A motivat că T.A. în calitatea sa de administrator unic nu putea renunţa la judecata apelului, în mod valabil, în condiţiile în care s-a formulat recurs împotriva încheierii nr. 3502/2006 a judecătorului delegat de la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Hunedoara cât şi a hotărârii care a stat la baza acestei încheieri, privind desemnarea acestuia ca administrator unic, conducerea societăţii pe acţiuni neputând reveni potrivit legii decât unui Consiliu de administraţie, iar administratorul avea un interes direct şi contrar intereselor societăţii, în sensul renunţării la judecată aşa cum s-a dovedit, fiind şi administratorul pârâtei SC T.E. SRL încât, în mod greşit, instanţa de apel nu a dispus suspendarea judecăţii apelului până la soluţionarea acestor cauze, fiind întrunite dispoziţiile art. 244 C. proc. civ.
Pe fond, a arătat că sunt întrunite condiţiile art. 948 C. civ., lipsind consimţământul vânzătoarei, în speţă, societatea comercială reclamantă, iar preţul devizoriu a fost dovedit cu expertiza efectuată.
Analizând recursul se găseşte fondat pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.
Prin cererea de menţiuni nr. 9268 din 14 martie 2006 făcută de numitul T.A., s-a emis încheierea nr. 3502 din 20 martie 2006 de numire a acestuia ca administrator unic al SC H. SA. În această calitate, la şedinţa de judecată din 7 aprilie 2006, sus numitul, în numele societăţii comerciale reclamantă, a renunţat la judecata apelului formulat de vechiul consiliu de administraţie, instanţa de apel luând act de această renunţare deşi, la data respectivă, încheierea judecătorului delegat şi hotărârea care au stat la baza acesteia fuseseră atacate în JUSTIŢIE
Prin urmare, administratorul societăţii se află în conflict de interese reprezentând în cadrul mandatului general atât interesele societăţii reclamante cât şi pe cele ale societăţii pârâte, ori, în aceste condiţii trebuia să prezinte o procură specială, mandatul general de care s-a prevalat administratorul nefiind suficient pentru îndeplinirea acelor acte procesuale care conţin elementul de dispoziţie, cum este renunţarea.
Aşa fiind, criticile formulate care se subsumează doar motivului de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., sunt fondate încât, având în vedere şi dispoziţiile art. 314 C. proc. civ., constatând, totodată, că instanţa de apel nu s-a pronunţat asupra apelului iar criticile, pe fond, nu pot fi analizate omisso medio, în recurs, se va casa hotărârea şi se va trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamanta SC H. SA Deva împotriva deciziei nr. 56 din 7 aprilie 2006 a Curţii de Apel Alba – Iulia, casează Decizia atacată şi trimite cauza spre rejudecarea apelului aceleiaşi instanţe.
Irevocabilă
Pronunţată în şedinţa publică, astăzi 21 februarie 2007.
| ← ICCJ. Decizia nr. 921/2007. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 771/2007. Comercial → |
|---|
