ICCJ. Decizia nr. 857/2007. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 857/2007
Dosar nr. 10978/1/2006
Şedinţa publică din 23 februarie 2007
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea introductivă înregistrată pe rolul Tribunalului Comercial Mureş, la data de 21 ianuarie 2005, reclamanta SC T. SRL a solicitat obligarea pârâtei SC C.P. SA la plata sumei de 1.134.254.335 lei vechi cu titlu de preţ neachitat în baza facturii nr. 7232265 din 9 decembrie 2002, precum şi la plata penalităţilor aferente de 1.134.254.335 lei vechi.
În motivare reclamanta a arătat că a încheiat cu pârâta două contracte de execuţie lucrări de asfaltare, respectiv contractul nr. 839 din 11 octombrie 2000 şi nr. 366 din 17 aprilie 2002, suma solicitată reprezentând rest de preţ neachitat pentru lucrările efectuate.
Pârâta a formulat întâmpinare prin care a invocat lipsa calităţii procesual active a reclamantei cu motivarea că a încheiat contractele cu SC T. SA BUCUREŞTI, iar pe fond a susţinut că factura invocată nu a fost acceptată la plată.
Prin sentinţa nr. 813 din data de 9 septembrie 2005 tribunalul comercial investit a respins excepţia lipsei calităţii procesual active a reclamantei şi pe fond a respins acţiunea introductivă formulată de reclamanta SC T. SRL Târgu Mureş şi continuată de SC G.T. SRL, ca nefondată.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reţinut referitor la excepţia lipsei calităţii procesual active că cele două contracte de execuţie au fost încheiate de SC T. SA în calitate de executant, societate care s-a transformat în SC T. SRL a cărei denumire s-a schimbat în SC G.T. SRL potrivit actelor adiţionale şi menţiunilor atestate de Oficiul Registrului Comerţului Bucureşti.
Pe fondul cauzei tribunalul a apreciat că factura pe care reclamanta îşi întemeiază pretenţiile nu este acceptată de către pârâtă şi nu conţine nici o menţiune referitoare la contractul de execuţie în temeiul căruia a fost emisă nefiind susţinută de situaţii de lucrări sau procese verbale de recepţie cantitativă şi calitativă pentru lucrările a căror contravaloare se solicită.
Apelul declarat de reclamantă împotriva acestei sentinţe a fost respins, ca nefondat, de Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia comercială de contencios administrativ şi fiscal, prin Decizia nr. 35/ A pronunţată la data de 5 mai 2006.
Instanţa de apel apreciază că factura invocată de reclamantă a fost emisă cu nerespectarea dispoziţiilor convenite de părţi prin contractul nr. 839 din 11 octombrie 2000, care statuau că plata lucrărilor se va face în baza facturii şi a situaţiilor de lucrări acceptate de beneficiar, situaţie în care factura emisă de reclamantă excede cadrului contractual.
În contra acestei decizii reclamanta SC G.T. SRL a declarat recurs, în termen legal, invocând motivele de nelegalitate prevăzute de art. 304 pct. 8 şi 9 C. proc. civ., în temeiul cărora a solicitat modificarea în tot a deciziei atacate în sensul admiterii acţiunii introductive astfel cum a fost formulată.
În dezvoltarea criticilor formulate, recurenta a susţinut următoarele:
- emiterea facturii în afara cadrului contractual nu a fost invocată de pârâtă în apărare, astfel că instanţa trebuia să se limiteze numai la problemele sesizate de părţi;
- în cauză situaţiile de lucrări au fost întocmite de beneficarul lucrării C.L. Târgu Mureş şi antreprenorul general SC S. SA care a încheiat cu pârâta contractul de subantrepriză nr. 823/2000, astfel că întocmirea situaţiilor de lucrări între reclamanta ca executant şi pârâta nu s-a mai impus, valoarea lucrărilor executate fiind cuprinsă în facturile emise de pârâtă către antreprenor;
- pârâta a acceptat derularea contractului fără întocmirea situaţiilor de lucrări, achitând aproape 44 miliarde lei;
- cuantumul penalităţilor de întârziere solicitate, priveşte toate facturile achitate cu întârziere, pentru contractul nr. 839/2000, iar instanţa nu s-a pronunţat pe acest capăt de cerere.
Înalta Curte constată că recursul este nefondat pentru considerentele ce urmează:
1. Trebuie precizat, în prealabil, că în actualul context legislativ, modificarea sau casarea unei hotărâri se poate cere numai pentru motivele de nelegalitate expres şi limitativ prevăzute de dispoziţiile art. 304 C. proc. civ.
2. Deşi recurenta îşi întemeiază recursul pe motivele prevăzute de art. 304 pct. 8 şi 9 C. proc. civ., criticile formulate nu relevă nici o dispoziţie legală încălcate şi nici o interpretate greşită a clauzelor contractului convenit de părţi.
3. Argumentele aduse de recurentă în sprijinul motivelor invocate, vizează chestiuni de fapt care nu pot forma obiectul controlului de legalitate.
4. Chestiunea de a şti dacă o factură neacceptată la plată, emisă în alte condiţii decât cele stipulate de părţi în contractul lor, în măsura în care se coroborează cu o plată parţială a întregii datorii, are valoare şi forţa probantă, aşa cum susţine autoarea recursului, este o chestiune de temeinicie, de apreciere a probelor şi de stabilire a situaţiei de fapt, asupra căreia instanţa fondului sau apelului din perspectiva caracterului devolutiv decide în modsuveran, cu condiţia să îşi motiveze hotărârea ceea ce în cauză este îndeplinit.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamanta SC G.T. SRL TÂRGU MUREŞ împotriva deciziei nr. 35 din 5 mai 2006 a Curţii de Apel Târgu Mureş, secţia comercială de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Respinge cererea intimatei-pârâte SC C.P. SA Târgu Mureş de acordare a cheltuielilor de judecată.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 23 februarie 2007.
| ← ICCJ. Decizia nr. 858/2007. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 856/2007. Comercial → |
|---|
