ICCJ. Decizia nr. 111/2008. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 111/2008
Dosar nr. 7497/1/2007
Şedinţa publică din 22 ianuarie 2008
Asupra recursului din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la Tribunalul Braşov, secţia comercială, la 23 februarie 2005, reclamanta A.V.A.S. Bucureşti în contradictoriu cu pârâta A.S.P. Braşov a solicitat instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa să dispună obligarea pârâtei la plata următoarelor sume.
1. 1.581.188.760 lei reprezentând daune interese datorate A.V.A.S. în conformitate cu OG nr. 25/2002 modificată şi completată, urmare a contractelor de vânzare-cumpărare de acţiuni nr. 288 din 16 iunie 1995 şi 716 din 27 iunie 1996, calculate până la data de 5 iulie 2004 astfel:
- 368.490.000 lei dobânda aferentă ratelor nr. 9 şi 10 - contract nr. 716 din 27 iunie 1996;
- 97.830.000 lei dobânda aferentă ratelor 12 şi 13 - contract nr. 288 din 16 iunie 1995;
- 884.788.800 lei penalităţi de întârziere aferente ratelor nr. 8, 9 şi 10 – contract nr. 716 din 27 iunie 2006;
- 230.079.960 lei penalităţi de întârziere aferente ratelor nr. 11,12 şi 13 – contract nr. 288 din 16 iunie 1995.
2. obligarea pârâtei la plata sumei de 4.707.120.196 lei reprezentând dividende încasate de pârâtă pe perioada de valabilitate a contractelor nr. 716/1996 şi 288/1995;
3. alte prejudicii cauzate A.V.A.S. Bucureşti prin nerespectarea obligaţiilor contractuale, ce urmează a fi cuantificate conform expertizei în condiţiile art. 21 alin. (3) din OG nr. 25/2002 modificată şi completată.
În motivarea acţiunii, reclamanta arată că prin contractul de vânzare-cumpărare acţiuni nr. 716 din 27 iunie 1996 a vândut pârâtei un număr de 123.422 acţiuni reprezentând 16 % din capitalul social al SC A.P. SA Braşov, că la contractul de vânzare-cumpărare au fost încheiate 3 acte adiţionale la data de 10 mai 2000, 18 august 2000 şi 31 ianuarie 2006 iar la data de 19 ianuarie 2004 a fost încheiată Convenţia de menţinere în vigoare a contractului nr. 716/1996 şi că la data de 19 ianuarie 2004 între părţi a fost încheiată convenţia de menţinere în vigoare a contractului de vânzare-cumpărare nr. 288/1995. Se mai arată că la data formulării acţiunii contractele sus menţionate au fost desfiinţate de drept, ca urmare a operării pactului comisoriu de ultim grad inserat în convenţie de menţinere în vigoare a acestor contracte.
Mai arată reclamanta că, urmare a desfiinţării contractului de vânzare-cumpărare de acţiuni şi în baza dispoziţiilor imperative ale OG nr. 25/2002 aprobată şi modificată prin Legea nr. 506/2002, reclamanta este îndreptăţită la recuperarea sumelor solicitate.
Tribunalul Braşov, secţia comercială, prin sentinţa nr. 134/ C din 15 februarie 2006, a admis în parte acţiunea formulată de A.V.A.S. Bucureşti, a obligat pârâta să plătească reclamantei suma de 236.593,07 lei reprezentând dobânzi şi penalităţi de întârziere, 922.958,05 lei dividende, 67.578,76 lei cheltuieli neeconomicoase precum şi 4.015,20 lei cheltuieli de judecată.
În pronunţarea acestei hotărâri, instanţa de fond a reţinut, în esenţă, următoarele:
- potrivit art. 2 din convenţia menţionată, cumpărătorul se obligă să achite toate sumele datorate A.P.A.P.S. conform clauzelor contractuale în termen de 30 de zile de la semnarea acestora iar potrivit art. 3, contractul va fi desfiinţat de plin drept, fără nici o somaţie în situaţia nerealizării obligaţiei de plată prevăzută la pct. 2 cu aplicarea prevederilor art. 21 din OG nr. 25/2002 modificată.
- ca urmare a neachitării de către pârâtă a mai mult de două rate consecutive a operat pactul comisoriu inserat în aceste convenţii, contractele sus-menţionate fiind desfiinţate.
- potrivit art. 21 alin. (1) din Legea nr. 506/2002 pentru aprobarea OG nr. 25/2002: „În cazul desfiinţării contractului pe cale convenţională sau judiciară Autoritatea va reţine de la cumpărător toate sumele achitate de acesta în contul contractului, reprezentând după caz, avans, rate, dobânzi, penalităţi achitate cu orice titlu, până la desfiinţarea acestuia" iar la art. 21 alin. (11) se prevede: „În cazul desfiinţării contractului pe cale convenţională sau judiciară, pentru prejudicii cauzate autorităţii, cumpărătorul este obligat la plata daunelor, interese constituite din:
a) – sumele reprezentând dobânzile şi penalităţile datorate pentru ratele scadente şi neachitate până la data desfiinţării contractului, precum şi penalităţile datorate ca urmare a neîndeplinirii celorlalte obligaţii contractuale;
b) – sumele reprezentând dividende încasare de cumpărător în perioada de valabilitate a contractului;
c) – sumele prevăzute de HG nr. 1045/2001 privind recuperarea onorariilor de succes plătite consultanţilor de către A.V.A.S. în cadrul P.S.A.L.".
- potrivit concluziilor raportului de expertiză efectuat în cauză de expert contabil Ş.V. dobânda aferentă ratelor 12 şi 12 din contractul 288/1995 este de 97.830.000 lei iar penalităţile de întârziere pentru ratele 11,12 şi 13 din contract 288/1995 sunt de 394.988.280 lei.
- dobânzile aferente ratelor 9 şi 10 din contractul 716/1996 sunt de 368.490.000 lei iar penalităţile datorate pentru ratele 8.9.10 din acelaşi contract sunt de 1.504.622.400 lei.
- conform concluziilor aceluiaşi raport de expertiză cuantumul dividendelor cuvenite A.V.A.S. urmare a desfiinţării contractelor este de 9.229.580.462 lei iar cota parte din cheltuielile neeconomicoase ce urmează a fi suportată de cumpărător este de 675.787.680 lei.
- referitor la petitul 3 (alte prejudicii cauzate A.V.A.S.) că în lipsa actelor adiţionale prevăzute de pct. 7.3.1 ce nu au fost încheiate din culpa ambelor părţi, nu s-a putut autentifica vreun prejudiciu.
Apelul declarat de reclamanta A.V.A.S. Bucureşti împotriva hotărârii instanţei de fond a fost respins ca nefondat, prin Decizia nr. 85/ Ap din 29 mai 2007 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia comercială, instanţa de control judiciar reţinând, în esenţă, următoarele:
- cu privire la cheltuielile neeconomicoase, instanţa de fond a stabilit în mod corect, conform raportului de expertiză, că acestea se cuvin în parte, având în vedere că este vorba despre cheltuieli ale societăţii comerciale A.P. Astfel, nu toată valoarea cheltuielilor neeconomicoase poate fi pusă în sarcina pârâtei ci numai cota parte din capitalul social ce face obiectul contractelor (8 % şi respectiv 16 %).
- în legătură cu celelalte pretenţii, respectiv prejudiciul cauzat de neînregistrarea majorării capitalului social al societăţii cu valoarea terenurilor pentru care s-au obţinut certificare de atestare a dreptului de proprietate, instanţa reţine că nu există dispoziţii contractuale care să poată constitui temei pentru o asemenea obligaţie. În absenţa investirii instanţei cu obligarea la penalităţi de întârziere conform art. 7.3.1. alin. (2) din contract, pentru neîncheierea de acte adiţionale pentru cumpărarea acţiunilor aferentei cotei prevăzute în contract şi a plăţii diferenţei de preţ.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta A.V.A.S. Bucureşti, criticând-o pentru nelegalitate.
Recurenta - reclamantă îşi subsumează criticile motivului de modificare reglementat de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., vizând interpretarea şi aplicarea eronată a dispoziţiilor art. 21 alin. (2), 3 din OG nr. 25/2002 şi a art. 12 alin. (5) din Legea nr. 137/2002.
Recurenta - reclamantă solicită admiterea recursului, modificarea deciziei recurate, admiterea apelului reclamantei AVAS, schimbarea în parte a sentinţei apelate, în sensul obligării pârâtei şi la plata de daune interese constituite din:
- suma de 12.829,32 lei reprezentând prejudiciul cauzat de neînregistrarea majorării capitalului social al societăţii cu valoarea terenurilor pentru care s-au obţinut certificate de atestare a dreptului de proprietate;
- suma de 281.578,20 lei daune interese stabilite prin expertiza efectuată la fond ca fiind cheltuieli neeconomicoase şi menţinerea celorlalte dispoziţii ale sentinţei.
Înalta Curte, analizând Decizia recurată prin prisma criticilor formulate, constată că recursul este nefondat pentru motivele ce se vor arăta.
Deşi prin acţiunea introductivă reclamanta a solicitat, în cadrul petitului 3, obligarea pârâtei şi la plata sumelor cu titlu de prejudicii rezultate ca urmare a neexecutării obligaţiilor contractuale, A.V.A.S. nu şi-a formulat, după efectuarea raportului de expertiză, o precizare de acţiune care să investească legal instanţa de fond cu soluţionarea unei atare cereri, astfel că instanţa s-a pronunţat numai în limitele învestirii iniţiale şi a concluziilor raportului de expertiză.
Pe de altă parte, invocarea de către recurentă a nesocotirii de către instanţe a dispoziţiilor art. 21 alin. (2) din OG nr. 25/2002, temeiul în baza căruia recurenta - reclamantă a solicitat suma de 12829,32 Ron reprezentând prejudiciul cauzat de neînregistrarea majorării capitalului social al societăţii cu valoarea terenurilor pentru care s-au obţinut certificate de atestare a dreptului de proprietate, este nefondată întrucât daunele interese vizate de evocatul text de lege sunt compuse, expres şi limitativ, din sumele reprezentând dobânzile şi penalităţile datorate pentru ratele scadente şi neachitate până la data desfiinţării contractului, precum şi penalităţile datorate ca urmare a neîndeplinirii celorlalte obligaţii contractuale, din sumele reprezentând dividende încasate de cumpărător în perioada de valabilitate a contractului şi din sumele prevăzute de HG nr. 1045/2001 privind recuperarea onorariilor de succes plătite consultanţilor de către A.V.A.S. în cadrul Programului pentru A.S.P. (P.S.A.L.).
De reţinut este şi faptul că majorarea capitalului social al unei societăţi cu valoarea terenurilor pentru care s-au obţinut certificate de atestare a dreptului de proprietate se realizează în cadrul unei proceduri speciale reglementată de art. 12 din Legea nr. 137/2002 şi care ar fi presupus din partea A.V.A.S. un rol activ pe care aceasta însă nu şi l-a exercitat.
În considerarea celor ce preced, Înalta Curte, constatând legalitatea deciziei recurate sub aspectul criticilor formulate, în temeiul art. 312 C. proc. civ., va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta A.V.A.S. Bucureşti împotriva deciziei nr. 85/ Ap din 29 mai 2007 a Curţii de Apel Braşov, secţia comercială.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţa publică, astăzi 22 ianuarie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 104/2008. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 112/2008. Comercial → |
|---|
