ICCJ. Decizia nr. 1163/2008. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 1163/2008
Dosar nr. 1400/62/2007
Şedinţa publică din 20 martie 2008
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin acţiunea introductivă de instanţă, reclamanta SC F.T.F. SRL BRAŞOV a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunţa, să se dispună obligarea pârâtei SC S.M.C. SRL BUCUREŞTI, la plata sumei de 271.675 lei, reprezentând creanţe neîncasate şi penalităţi de întârziere.
Prin sentinţa nr. 2446/ C din 29 mai 2007, Tribunalul Braşov, secţia comercială şi de contencios administrativ, a admis acţiunea reclamantei şi a obligat pârâta la plata sumei sus menţionate.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de fond a reţinut că între reclamantă şi pârâtă, s-a încheiat la data de 25 martie2003, un contract de prestări servicii având ca obiect prestarea unor servicii industriale de către reclamantă, servicii pentru care s-au emis facturile anexate cererii de chemare în judecată.
Potrivit actului adiţional încheiat între reclamantă şi pârâtă, părţile au convenit să noveze raportul juridic obligaţional născut între reclamantă şi SC S.M.C.C. SRL, pârâta obligându-se la plata sumelor cuprinse în facturile emise, până la data de 15 martie 2004, şi penalităţile aferente.
Urmare a încheierii actului adiţional, a luat naştere raportul obligaţional dintre părţile din prezenta cauză, având acelaşi conţinut ca cel dintre părţile din contractul încheiat la data de 25 martie 2003, iar la data introducerii acţiunii, pârâta datora suma de 135.837 lei şi penalităţi de întârziere de 0,3 % pe zi, în acelaşi cuantum.
Soluţia instanţei de fond a fost menţinută de Curtea de Apel Braşov, secţia comercială, prin Decizia nr. 184/ Ap din 11 octombrie 2007.
Împotriva acestei decizii, a declarat recurs pârâta SC S.M.C. SRL BUCUREŞTI, întemeiat pe dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., solicitând casarea deciziei recurate şi trimiterea cauzei spre rejudecare la instanţa de fond.
În argumentarea motivului invocat, recurenta a susţinut că la instanţa de fond nu a fost legal citată la sediul social, deşi figura la registrul comerţului cu sediul social din Bucureşti, str. Serg. Maj. Topliceanu Vasile, încă din luna iulie 2006.
A mai susţinut recurenta că reprezentantul legal al societăţii nu este d-na T.L., ci o altă persoană, iar instanţa de fond ar fi trebuit să solicite reclamantei să facă dovada sediului pârâtei, în condiţiile în care procedura de citare s-a efectuat prin afişare.
Pentru motivele arătate, recurenta a apreciat că instanţa de fond a soluţionat cauza fără legala îndeplinire a procedurii de citare, iar instanţa de apel a pronunţat hotărârea aplicând greşit legea.
Recursul este nefondat.
Motivul prevăzut de dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., impune obligaţia pentru recurentă de a demonstra lipsa temeiului legal sau aplicarea greşită a legii. Din examinarea susţinerilor recurentei, se observă că deşi aceasta a invocat motivul prevăzut de dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., nu a indicat dispoziţiile legale încălcate sau aplicate greşit, astfel încât să poată face obiectul analizei în cadrul căii de atac extraordinare a recursului.
Criticile privind nelegala îndeplinire a procedurii de citare şi lipsa calităţii de reprezentant a d-nei T.L., au fost invocate şi în faţa instanţei de apel, care a pronunţat Decizia recurată, funcţie de înscrisurile aflate la dosarul cauzei, aspect reţinut de altfel în considerentele deciziei. Astfel, instanţa de apel a reţinut în mod legal că deşi pârâta a formulat aceste critici, nu a făcut dovada noului sediu social şi nici a numelui reprezentantului legal. Or, potrivit art. 287 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., cererea de apel va cuprinde dovezile invocate în susţinerea apelului, iar potrivit art. 287 alin. (4) raportat la art. 112 pct. 5 acelaşi cod, când dovezile propuse sunt înscrisuri, acestea se vor depune la dosarul cauzei, cu copii pentru comunicare părţilor potrivnice, obligaţie pe care pârâta nu şi-a îndeplinit-o în susţinerea apelului.
Este de observat că, deşi pârâta a beneficiat de o cale de atac devolutivă, aceasta nu a valorificat-o, în sensul de a proba susţinerile formulate în faţa instanţei de apel.
Aşa fiind, constatând că nu sunt motive pentru a se reţine încălcarea sau aplicarea greşită a legii, Înalta Curte va da eficienţă dispoziţiilor art. 312 C. proc. civ. şi va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâta SC S.M.C. SRL BUCUREŞTI, împotriva deciziei nr. 184/ Ap din 11 octombrie 2007, pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia comercială, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 20 martie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1158/2008. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 1164/2008. Comercial → |
|---|
