ICCJ. Decizia nr. 139/2008. Comercial
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 139/2008
Dosar nr. 10026/1/2005
(Nr. vechi 2411/2005)
Şedinţa publică din 24 ianuarie 2008
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată, la data de 23 octombrie 2004, reclamanta SC D.R.I.M. SRL Piteşti a chemat în judecată pe pârâta S.N.P. SA Bucureşti solicitând ca în baza sentinţei ce se va pronunţa să fie obligată să încheie contractul de vânzare-cumpărare pentru spaţiul comercial şi terenul aferent acestuia situat în Râmnicu Vâlcea str. Timiş ce face obiectul contractului de închiriere nr. 136 din 19 ianuarie 2004 la preţul ce se va stabili de instanţă.
În motivarea cererii reclamanta a arătat că deţine cu chirie spaţiul menţionat, iar pentru desfăşurarea activităţilor comerciale specifice a făcut lucrările de reparaţie şi amenajările necesare.
Mai arată, că în temeiul Legii nr. 346/2004 a solicitat pârâtei să-i vândă spaţiul menţionat întrucât se încadrează în toate criteriile prevăzute de acest act normativ pentru a beneficia de facilitatea respectivă.
Tribunalul Vâlcea, secţia comercială, prin sentinţa nr. 1141 din 2 decembrie 2004, a admis în parte cererea obligând pârâta să încheie cu reclamanta contract de vânzare-cumpărare pentru spaţiul comercial în litigiu şi terenul aferent acestuia şi a respins cererea privind stabilirea preţului de către instanţă.
Pentru a se pronunţa astfel, instanţa de fond a reţinut că potrivit art. 12 alin. (2) din Legea nr. 346/2004 regiile autonome, societăţile/companiile naţionale, precum şi societăţile comerciale cu capital majoritar de stat sunt obligate ca în termen de 90 de zile de la data depunerii cererilor de către întreprinderile mici şi mijlocii, să încheie contractele de vânzare-cumpărare prevăzute la alin. (1) lit. b) şi d), contractele de leasing cu clauză irevocabilă de vânzare prevăzute la alin. (1) lit. b) şi c) sau să asigure accesul privitor la închirierea, concesionarea ori leasingul acţiunilor disponibile în condiţiile alin. (1) lit. a).
Acest termen este stabilit de lege în favoarea solicitantului, întreprindere mică şi mijlocie şi reprezintă o obligaţie pentru proprietar de a încheia contractul de transmitere a dreptului de proprietate în cadrul acestuia şi nu în termen după trecerea căruia să te poţi adresa justiţiei, în condiţiile în care pârâta şi-a exprimat expres refuzul de a încheia contractul de vânzare-cumpărare, reclamanta îndeplinind toate condiţiile impuse de lege.
S-a mai reţinut că în ce priveşte faptul că pârâta se află în procedura de administrare specială în perioada de privatizare şi ca urmare privatizarea nu se poate face decât în bloc nu are relevanţă întrucât administratorul special este obligat să identifice activele neutilizate ce pot fi transferate sau vândute ceea ce nu exclude aplicarea Legii nr. 346/2004 ci dimpotrivă reprezintă o modalitate de privatizare prevăzută în sarcina pârâtei chiar anterior acestui act normativ în aplicarea Legii nr. 133/1999.
Neîntocmirea listelor cu actele disponibile constituie contravenţie conform art. 33 alin. (1) lit. a) şi b) din Legea nr. 346/2004 ceea ce demonstrează odată în plus că reprezintă o obligaţie a pârâtei şi nu o facultate a acesteia.
S-a respins cererea reclamantei ce vizează stabilirea de către instanţă a preţului cu motivarea că potrivit art. 12 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 346/2004 preţul vânzării se negociază de părţi pe baza raportului de evaluare întocmit de un expert acceptat de părţi, după deducerea investiţiilor efectuate de locatar.
Împotriva acestei sentinţe a promovat apel pârâta motivând că în conformitate cu art. 13 alin. (7) lit. a) din Legea nr. nr. 346/2006 activele se pot retrage de pe lista cu active disponibile în cazul declanşării procedurii de administrare specială în perioada de privatizare.
Prin Ordinul Ministrului Industriei şi Resurselor nr. 43/2003 s-a instituit administrarea specială a S.N.P. SA în vederea privatizării, situaţie în care bunurile sunt scoase de pe listele cu activele disponibile.
Însuşindu-şi criticile formulate, Curtea de Apel Piteşti, prin Decizia nr. 35 din 16 martie 2005, a admis apelul a schimbat în tot sentinţa fondului şi a respins acţiunea ca neîntemeiată.
S-a reţinut că refuzul pârâtei de a vinde spaţiul exprimat înlăuntrul termenului de 90 de zile de la solicitarea privind cumpărarea activului deţinut cu chirie de către reclamantă, echivalează cu retragerea acestuia de pe listă, iar faptul că nu s-a întocmit lista iniţială cuprinzând activele disponibile nu poate conduce la o altă finalitate avându-se în vedere instituirea administrării speciale anterior intrării în vigoare a Legii nr. 346/2004.
Împotriva soluţiei instanţei de apel a declarat recurs reclamanta, criticile vizând aspecte de nelegalitate fiind invocate dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Se susţine că s-a făcut o interpretare eronată a dispoziţiilor art. 13 alin. (7) din Legea nr. 346/2004.
Ulterior, la data de 24 ianuarie 2008, recurenta-reclamantă în baza art. 246 C. proc. civ., a depus o cerere de renunţare la judecata acţiunii principale întrucât părţile s-au înţeles pe cale amiabilă în sensul că au încheiat contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 115 din 22 ianuarie 2008 având ca obiect spaţiul comercial care face obiectul cererii de chemare în judecată pe care l-a anexat.
În aceste condiţii, văzând dispoziţiile art. 312 coroborate cu art. 246 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamanta SC D.R.I.M. SRL Piteşti, împotriva deciziei nr. 35/ A-C din 16 martie 2005 pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia comercială şi de contencios administrativ, modifică Decizia recurată în sensul respingerii apelului pârâtei S.N.P. SA Bucureşti şi ia act de renunţarea la judecata acţiunii.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 24 ianuarie 2008.
← ICCJ. Decizia nr. 133/2008. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 141/2008. Comercial → |
---|